| Safety and health at work EU-OSHA

15/12/2017

Rezumat - Studiul de fezabilitate referitor la elaborarea unui sondaj telefonic asistat de calculator pentru estimarea expunerii lucrătorilor la substanțele cancerigene din Uniunea Europeană

Descărcațiin: en

Programe de supraveghere a sănătății trebuie instituite numai dacă îmbunătățesc protecția și prevenirea împotriva riscurilor și îndeplinesc patru criterii: nevoie, relevanță, valabilitate științifică și eficiență. Acestea sunt în mod normal organizate de serviciile de sănătate pentru medicina muncii. Comisia Internațională privind codul de etică al sănătății în muncă menționează niște criterii etice pentru supravegherea sănătății.

Unele directive europene și texte de legislație națională menționează metodologia și conținutul supravegherii sănătății pentru factori specifici. Trebuie păstrate dosare de evidență, iar lucrătorii trebuie informați cu privire la rezultate. Cu toate acestea, având în vedere că informațiile sunt confidențiale, angajatorul este informat numai cu privire la capacitatea lucrătorilor de a lucra și de măsurile care trebuie luate la locul de muncă.

Cerințele pentru a face disponibile datele privind monitorizarea și supravegherea sănătății și regulile specifice pentru păstrarea evidențelor sunt, de asemenea, stipulate în directive. De exemplu, Directiva privind agenții cancerigeni și mutageni stipulează că evidențele trebuie păstrate pentru o perioadă de 40 de ani.

Expunerea la agenți biologici la locul de muncă poate avea legătură cu câteva probleme de sănătate, inclusiv boli infecțioase, cancer și alergii. Unii agenți biologici pot fi nocivi și pentru făt.

Lucrătorii din anumite sectoare, precum servicii de sănătate și veterinare, agricultură, gestionarea sistemelor de canalizare și laboratoare, sunt în mod special expuși acestui risc. Acești lucrători pot lucra direct cu microbi sau pot fi expuși la microbi prin contact cu, de exemplu, lichide corporale sau cu solul. Dacă sursa expunerii la un agent biologic este cunoscută, este relativ ușor să se prevină efectele adverse asupra sănătății. Gestionarea riscului de surse de expunere necunoscute este mult mai dificilă.

Publicații oferite de EU-OSHA pe această temă:

Agenții biologici și bolile profesionale: rezultatele unei evaluări a literaturii de specialitate, ale unui sondaj în rândul experților și ale unei analize a sistemelor de supraveghere: Raport și rezumat

Documente de dezbatere care identifică sectoarele cu risc mare de expunere la agenți biologici: sănătate, profesii care presupun deplasări și contact cu călători, profesii legate de animale; gestionarea deșeurilor și epurarea apelor uzate și cultivarea terenurilor.

Monitorizarea rapoartelor privind bolile asociate muncii care sunt considerate semne de avertizare timpurii poate ajuta la identificarea situațiilor sau a locurilor de muncă unde gestionarea securității și sănătății în muncă trebuie îmbunătățită. EU-OSHA a publicat cercetări privind sisteme de alertă și de santinelă pentru a capta semnele timpurii ale bolilor asociate muncii:

Sisteme de alertă și de santinelă – o analiză a literaturii de specialitate

Sisteme de alertă și de santinelă – ateliere de lucru pentru experți - proceduri

Abordări de tip alertă și santinelă pentru identificarea bolilor asociate muncii în UE: Raport și rezumat

Sisteme de alertă și de santinelă – atelier de lucru privind politicile – proceduri

Abordări de tip alertă și santinelă pentru identificarea bolilor asociate muncii în UE: Prezentare destinată publicului specialist

Abordări de tip alertă și santinelă pentru identificarea bolilor asociate muncii în UE: Prezentare destinată publicului nespecialist

Consultați toate documentele de dezbatere specializate referitoare la sistemele de alertă și de santinelă

Numărul de accidente la locul de muncă a scăzut cu 25% în ultimii 10 ani. Cu toate acestea, bolile asociate muncii continuă să fie răspunzătoare pentru aproximativ 2,4 milioane de decese la nivel mondial în fiecare an, dintre care 200 000 de decese în Europa.

Obiectivul activităților EU-OSHA privind bolile asociate muncii este de a furniza o bază cu dovezi pentru prevenire, politică și practică. Un alt obiectiv important este de a furniza o perspectivă de ansamblu mai clară asupra amplorii poverii reprezentate de bolile profesionale.

Bolile asociate muncii includ:

Proiecte actuale

EU-OSHA a lansat în 2015 un proiect pentru stabilirea unei perspective generale care acoperă trei domenii ale cercetării, politicii și practicii privind bolile asociate muncii:

Definiții și regulamente

O „boală asociată muncii” este o boală cauzată sau agravată de factori existenți la locul de muncă. Aceasta include multe boli care au cauze mai complexe, implicând o combinație de factori ocupaționali și non ocupaționali.

O „boală profesională” este o boală cauzată în primul rând de expunerea la locul de muncă la factori de risc fizici, organizatorici, chimici sau biologici sau la o combinație a acestor factori. Bolile profesionale sunt de obicei cele enumerate în legislația națională ca rezultând din expunerea la factori de risc la locul de muncă. Recunoașterea unei boli profesionale poate avea legătură cu acordarea unei compensații, dacă există o relație cauzală clară între expunerea profesională și boala respectivă.

Lista europeană a bolilor profesionale include recomandări privind bolile profesionale care trebuie incluse în listele naționale ale statelor membre. Acest document include, de asemenea, recomandări privind introducerea de reguli privind compensațiile, prevenirea bolilor profesionale și colectarea de date statistice.

Documentele de orientare de la nivelul UE și de la nivel național definesc criteriile de diagnosticare și de expunere pentru recunoașterea unei boli asociate muncii ca boală profesională inclusă în listă. Criterii suplimentare se aplică pentru acordarea de compensații, în general legate de gradul minim al leziunii sau al incapacității de muncă. Multe state membre publică în rapoarte anuale date privind bolile profesionale recunoscute, de exemplu, rapoarte privind starea sănătății și securității în muncă.

Ce cauzează bolile la locul de muncă?

Multe tipuri de boli, inclusiv cancerul, bolile respiratorii, bolile cardiovasculare, bolile de piele, afecțiunile musculo-scheletice și problemele de sănătate mintală, pot fi cauzate sau agravate de condițiile de la locul de muncă. Deși cauzele fundamentale ale acestor boli pot fi complexe, anumite expuneri la locul de muncă sunt cunoscute a contribui la dezvoltarea sau progresia unei boli, inclusiv:

substanțe periculoase, precum agenți chimici și biologici, incluzând agenți cancerigeni
radiații, incluzând radiații ionizante și radiații ultraviolete emise de soare
factori fizici, incluzând vibrații, zgomot, ridicare manuală și muncă sedentară
factori de risc organizatorici și psiho-sociali profesionali, precum turele de muncă și stresul.

Este important ca riscurile asociate acestor expuneri și combinației dintre acestea și cu schimbarea modelelor de la locul de muncă să fie monitorizate îndeaproape.

Sensibilizare și promovarea prevenției

Bunele practici la nivel de companie includ promovarea unei culturi a prevenirii riscurilor și a unei stări de bine la locul de muncă. Este, de asemenea, vital ca companiile să evalueze și să gestioneze riscurile și să respecte ierarhia prevenției.

Alte metode bune de a reduce apariția bolilor asociate muncii sunt utilizarea unei monitorizări proactive pentru a preveni problemele de sănătate și cultivarea unui loc de muncă mai sănătos prin activități de promovare a sănătății la locul de muncă.

15/12/2017