Schimbările climatice și securitatea și sănătatea în muncă

Climate change

© kpboonjit - stock.adobe.com

Temperaturile ridicate, radiațiile UV, poluarea aerului și fenomenele meteorologice extreme afectează securitatea și sănătatea în muncă (SSM) în aproape toate sectoarele economice. Acești factori pot amplifica riscurile existente sau pot genera altele noi, precum: boli asociate căldurii, boli infecțioase, accidente, alergii și cancer. Pe lângă efectele fizice, schimbările climatice pot avea un impact și asupra sănătății psihice a lucrătorilor.

Rezultatul? Costuri mai mari pentru sănătate, calitate mai slabă a locurilor de muncă și pierderi de productivitate.

Datele arată că schimbările climatice afectează deja locurile de muncă: o treime din lucrătorii din UE sunt expuși la riscuri precum căldura extremă, fenomenele meteorologice extreme sau calitatea necorespunzătoare a aerului. În același timp, 31 % din lucrători sunt îngrijorați de impactul riscurilor de mediu asupra securității și sănătății lor la locul de muncă (sondajul Pulsul SSM realizat de EU-OSHA în 2025).

Prin urmare, înțelegerea riscurilor în materie de SSM asociate schimbărilor climatice este esențială pentru evaluarea și gestionarea lor. De aceea, EU-OSHA desfășoară o serie de activități de cercetare pentru a furniza informații detaliate relevante pentru elaborarea de politici, prevenție și practică în ceea ce privește provocările generate de schimbările climatice.

Efectele climei asupra SSM

Creșterea temperaturilor 

O preocupare majoră pentru lucrătorii care își desfășoară activitatea în interior și în aer liber. Căldura extremă poate provoca oboseală, deshidratare, agravarea bolilor cronice și afecțiuni grave asociate căldurii. Munca fizică duce la creșterea temperaturii corpului, iar stresul termic afectează capacitatea de judecată și mărește riscul de accidente. Recuperarea insuficientă între ture, în special atunci când lucrătorii locuiesc în spații prevăzute cu un sistem inadecvat de răcire, contribuie la agravarea situației.

Fenomene meteorologice extreme

Se preconizează că inundațiile și incendiile forestiere vor crește ca număr și gravitate în întreaga Europă, provocând vătămări corporale și decese. Condițiile meteorologice severe pot mări riscul de înec, arsuri sau degerături. Lucrătorii în situații de urgență se confruntă cu riscuri suplimentare generate de gaze toxice, explozii și pericole de incendiu.

Poluarea atmosferică 

Poluarea crescută a aerului și nivelurile tot mai mari de alergeni din aer (de exemplu, concentrații mai mari sau alergenicitate mai mare a polenului), determinate de schimbările climatice în combinație cu alți factori, sporesc riscul de boli respiratorii și de alte probleme de sănătate – atât în spații închise, cât și în aer liber.

Cine este expus riscului?

Lucrătorii care își desfășoară activitatea în aer liber

Expunerea ridicată la căldură, fenomenele meteorologice extreme, poluanții și bolile cu transmitere prin vectori reprezintă probleme majore.

  • Expunerea la soare mărește riscul de cancer de piele și afectează performanța cognitivă.
  • Fenomenele meteorologice extreme determină creșterea numărului de accidentări, a nivelului de stres și a deceselor.
  • Boli precum Lyme și denga se extind din punct de vedere geografic.

Locuri de muncă afectate în mod obișnuit:

  • agricultorii și lucrătorii forestieri: sunt expuși stresului termic, bolilor transmise de căpușe, poluanților, alergenilor, precum și riscurilor de leziuni și apariției de afecțiuni musculoscheletice în urma activităților de curățare după dezastre;
  • lucrătorii din construcții: își desfășoară adesea activitatea în insule termice urbane, confruntându-se cu stres termic și cu riscuri de accidente;
  • serviciile de urgență: pompierii, polițiștii și personalul medical de intervenție se confruntă cu epuizare cauzată de căldură, arsuri, expunere la substanțe toxice, accidente și stres psihologic.

Lucrătorii care își desfășoară activitatea în interior

Sunt vulnerabili în timpul valurilor de căldură, în special în clădiri slab ventilate sau în industrii cu utilizare intensivă a căldurii.

  • Căldura poate afecta performanța cognitivă și agrava sindromul clădirii insalubre.
  • Personalul medical care utilizează echipament individual de protecție în condiții de temperaturi ridicate poate suferi de epuizare și dificultăți respiratorii.
  • Valurile de căldură sporesc cererea de îngrijiri medicale, generând un nivel ridicat de stres și sarcini de lucru, în special pentru personalul în vârstă din spitalele urbane expuse fenomenului de insule termice urbane.

Răspunsul în materie de politici

  • Statele membre ale UE impun angajatorilor să efectueze evaluări ale riscurilor la locul de muncă și să stabilească măsuri preventive pentru a proteja lucrătorii împotriva oricărui risc profesional. Aceste măsuri ar trebui să respecte ierarhia măsurilor de control, acordând prioritate soluțiilor tehnice și organizatorice înainte de a recurge la măsuri individuale.
  • Unele riscuri în materie de SSM sunt abordate prin directive specifice și prin reglementările naționale de punere în aplicare a acestora.
  • Statele membre ale UE abordează în ritmuri diferite riscurile legate de SSM asociate schimbărilor climatice. Unele țări includ limite de temperatură recomandate în reglementări sau în contracte colective de muncă, în funcție de tipul de activitate și de locul de desfășurare a acesteia.
  • Măsurile de atenuare a schimbărilor climatice pot introduce, de asemenea, riscuri noi în materie de SSM, de exemplu în sectoarele energiei din surse regenerabile, construcțiilor ecologice sau reciclării.

Consultați rapoartele principale și publicațiile asociate

Îndrumări și instrumente

  • În unele state membre ale UE sunt disponibile îndrumări privind gestionarea expunerii la căldură și la radiații UV, iar în anumite țări sunt prevăzute reglementări referitoare la temperaturile de lucru. Măsurile pot fi adaptarea programelor de lucru, amenajarea de zone de odihnă, asigurarea unei hidratări adecvate, utilizarea sistemelor de răcire și a echipamentelor de protecție.
  • EU-OSHA oferă îndrumări practice privind gestionarea riscurilor asociate căldurii și măsurile care trebuie luate dacă un lucrător suferă de o afecțiune cauzată de căldură.
  • Creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul expunerii la căldură la locul de muncă asupra sănătății și soluțiile de adaptare, atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, sunt esențiale.
  • Angajatorii ar trebui să elaboreze planuri de acțiune pentru gestionarea perioadelor de caniculă și pot folosi instrumente digitale, cum ar fi sisteme de avertizare timpurie sau dispozitive de alertă termică.
  • Lucrătorii trebuie consultați și instruiți cu privire la aplicarea măsurilor preventive.

Perspective: studiu prospectiv despre implicațiile evoluțiilor și crizelor viitoare legate de schimbările climatice asupra SSM

Acest studiu analizează cum se va adapta mediul de lucru la „noua normalitate” determinată de schimbările climatice și ce înseamnă acest lucru pentru protejarea securității și a sănătății lucrătorilor în următoarele deceniil. Studiul nu se axează doar pe riscurile imediate, de exemplu stresul termic, ci analizează în plus schimbările și perturbările transformatoare ale condițiilor de muncă și cum trebuie să evolueze politica și practica. Informațiile pe care le oferă vor ajuta factorii de decizie și părțile interesate să anticipeze provocările imprevizibile, asigurând în același timp locuri de muncă sigure și sănătoase pentru viitor.

 

EU-OSHA este parte a Observatorului european al climei și sănătății,, un parteneriat între Comisia Europeană, Agenția Europeană de Mediu (AEM) și alte organizații, menit să sprijine Europa în pregătirea pentru combaterea provocărilor în materie de sănătate asociate schimbărilor climatice. Observatorul oferă acces facil la instrumente, date și resurse relevante și promovează colaborarea între numeroși actori, atât la nivel local, cât și internațional.