Digitalizarea muncii

© IStockphoto / ismagilov

Digitalizarea schimbă rapid lumea muncii și necesită soluții noi și actualizate pentru securitatea și sănătatea în muncă (SSM). Programul de cercetare al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) își propune să ofere factorilor de decizie, cercetătorilor și angajatorilor informații fiabile despre impacturile potențiale ale digitalizării asupra SSM, astfel încât să poată lua măsuri rapide și eficiente pentru a se asigura că lucrătorii sunt în siguranță și sănătoși.

Apariția tehnologiilor precum inteligența artificială (IA), Big Data, robotica colaborativă, internetul obiectelor, algoritmii, platformele digitale de muncă și, în același timp, creșterea importantă a populației care muncește de la distanță creează oportunități pentru lucrători și angajatori, dar și provocări și riscuri noi pentru SSM. Abordarea provocărilor și a riscurilor și valorificarea la maximum a oportunităților depind de modul în care sunt aplicate, gestionate și reglementate tehnologiile în contextul tendințelor sociale, politice și economice.

Pe baza studiului său prospectiv privind digitalizarea și SSM, EU-OSHA desfășoară un proiect de cercetare privind „Prezentarea generală a SSM” (2020-2023) pentru a furniza informații aprofundate pentru politici, prevenție și practică în legătură cu provocările și oportunitățile digitalizării în contextul SSM.

Proiectul este axat pe următoarele domenii:

Robotica avansată și inteligența artificială

Sistemele bazate pe IA și robotica avansată transformă modul în care este proiectată și desfășurată munca oamenilor. Aceste sisteme, care sunt fie încorporate (de exemplu, robotica), fie neîncorporate (de exemplu, aplicațiile inteligente), sunt abilitate să efectueze acțiuni – cu un anumit grad de autonomie – pentru a efectua sarcini fizice sau cognitive și a îndeplini obiective specifice.

Acest lucru are implicații pozitive semnificative, nu numai pentru productivitatea întreprinderilor, ci și pentru SSM. De exemplu, lucrătorii pot fi scoși din mediile și sarcinile periculoase, iar volumul de muncă poate fi optimizat. Aceste sisteme pot efectua sarcinile cu risc mare sau sarcinile repetitive necreative, care sunt asociate cu o serie de riscuri tradiționale și emergente legate de SSM, lăsând lucrătorilor sarcinile cu risc mic și sarcinile de muncă productive sau chiar creative.

Există totuși o serie de provocări pentru SSM în legătură cu utilizarea acestor sisteme bazate pe IA la locul de muncă, ce decurg în principal din interacțiunea acestor sisteme cu lucrătorii, de exemplu coliziuni neașteptate, dependență excesivă și altele, dar și legate de aspectele psihosociale și organizatorice, iar aceste provocări trebuie soluționate.

Cercetarea în acest domeniu identifică și dezbate atât oportunitățile, cât și provocările și riscurile asociate cu utilizarea roboticii avansate și a sistemelor bazate pe IA pentru automatizarea sarcinilor, atât fizice, cât și cognitive, evidențiind o serie de probleme suplimentare, inclusiv interacțiunea și încrederea om-mașină.

Consultați rapoartele principale și publicațiile asociate

Gestionarea lucrătorilor cu ajutorul inteligenței artificiale

Tehnologiile de IA și digitale au dat naștere unor forme noi de gestionare a lucrătorilor. Spre deosebire de formele anterioare de gestionare, care se bazează în mare măsură pe supraveghetorii umani, gestionarea lucrătorilor utilizând IA se referă la sisteme și instrumente noi de gestionare, care colectează date în timp real despre comportamentele lucrătorilor din diverse surse, cu scopul de a informa personalul de conducere și de a sprijini deciziile automatizate sau semiautomatizate bazate pe algoritmi sau pe forme mai avansate de IA.

Cercetarea în acest domeniu identifică și dezbate oportunitățile oferite de aceste sisteme noi pentru gestionarea bazată pe IA, deoarece acestea pot sprijini deciziile care vizează îmbunătățirea SSM la locul de muncă, când sunt construite și implementate în mod transparent, iar lucrătorii sunt informați și consultați.

Cercetarea cartografiază și dezbate, de asemenea, provocările și riscurile juridice, normative, etice și legate de confidențialitate, precum și preocupările pentru SSM, în special în ceea ce privește factorii de risc psihosociali cărora le dau naștere, de asemenea, aceste forme noi de monitorizare și gestionare a lucrătorilor.

Consultați rapoartele principale și publicațiile asociate

Munca pe platforme digitale

Munca pe platforme digitale este orice tip de muncă plătită prestată prin sau pe o platformă online sau mijlocită printr-o platformă online, adică o piață online care funcționează cu tehnologii digitale ce facilitează corelarea cererii cu oferta de forță de muncă. Munca prestată prin platforme poate fi extrem de diversă: aceasta poate implica sarcini complexe sau simple, sarcini cognitive sau manuale, poate fi prestată online și poate fi complet virtuală sau la fața locului și prestată personal.

Munca pe platforme digitale oferă șanse de angajare lucrătorilor din zone geografice în care aceste șanse lipsesc sau grupurilor de lucrători marginalizate, dar implică și o serie de provocări și de riscuri pentru securitatea și sănătatea în muncă a lucrătorilor, care trebuie soluționate.

Proiectele de cercetare în domeniul muncii pe platforme vizează:

  • analizarea și dezbaterea oportunităților, a provocărilor și a riscurilor muncii pe platforme;
  • cartografierea tipurilor de muncă pe platforme, precum și a riscurilor și a oportunităților conexe;
  • identificarea unor exemple de politici pentru prevenirea riscurilor legate de SSM pentru lucrătorii pe platforme online; și 
  • sprijinirea dezvoltării unor instrumente practice pentru prevenție în domeniul SSM.

Consultați rapoartele principale și publicațiile asociate

Sisteme digitale inteligente

Sunt dezvoltate sisteme noi de monitorizare pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, de exemplu aplicații pentru telefoane inteligente, dispozitive purtabile, camere sau drone pentru monitorizare mobilă, ochelari inteligenți, aplicații bazate pe TIC și echipamente individuale de protecție inteligente, cu scopul de a monitoriza și a îmbunătăți SSM. Acestea pot fi utilizate, de exemplu, cu scopul de a monitoriza starea fiziologică sau mentală a lucrătorilor, cum ar fi nivelul de stres, oboseala, vigilența și frecvența cardiacă, precum și postura și mișcările corpului, pentru a monitoriza localizarea lucrătorilor în zonele periculoase, pentru a-i instrui pe lucrători sau a-i alerta pe managerii lucrătorilor sau chiar serviciile de urgență. Pe lângă oportunitățile pentru SSM, există și preocupări, de exemplu legate de confidențialitatea datelor, probleme de proprietate, eficacitate și standardizare.

În acest studiu evaluăm implicațiile acestora, analizând noi tipuri de sisteme (tehnologii) de monitorizare, utilizarea lor (de exemplu, sprijinirea respectării SSM, asigurarea efectivă a respectării legii sau formare), precum și provocările legate de SSM și oportunitățile asociate cu implementarea și proiectarea lor. Se oferă și o prezentare generală a resurselor la locul de muncă (de exemplu, coduri de bune practici, politici la nivel de companie, recomandări, îndrumări, protocoale și formare).

Studiul este format dintr-un studiu documentar, din interviuri și din studii de teren. În 2023 se organizează un atelier la nivel înalt pentru consolidarea constatărilor.

Consultați rapoartele principale și publicațiile asociate

Munca de la distanță

Munca de la distanță este orice tip de formulă de lucru care implică utilizarea tehnologiilor digitale pentru a lucra de la domiciliu sau, în termeni mai ampli, în afara spațiilor de lucru ale angajatorului sau într-o locație fixă. Munca de la distanță este însoțită de oportunități, provocări și riscuri, care merită luate în considerare când se analizează evoluțiile viitoare, inclusiv implicațiile pentru dimensiunea de gen și dimensiunile diversității ale forței de muncă, precum și impactul diferit la nivelul sectoarelor și ocupațiilor, pe lângă tehnologiile noi și emergente, inclusiv realitatea augmentată și realitatea virtuală, care se preconizează că vor avea un rol în ceea ce privește punerea muncii de la distanță la dispoziția unui număr mai mare de întreprinderi și lucrători.

O serie de proiecte în acest domeniu, care se bazează și pe cercetările anterioare ale EU-OSHA, cartografiază oportunitățile, provocările și riscurile muncii de la distanță și urmăresc să sensibilizeze lucrătorii de la distanță, angajatorii și alte părți interesate relevante.

Consultați rapoartele principale și publicațiile asociate

 

Campania pentru locuri de muncă sigure și sănătoase a EU-OSHA intitulată Securitatea și sănătatea în muncă în era digitală , desfășurată în perioada 2023-2025, crește gradul de sensibilizare cu privire la digitalizare și securitatea și sănătatea în muncă și pune la dispoziție mai multe resurse practice.