You are here

Securitatea și sănătatea în cadrul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici

Safety and health in micro and small enterprises
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) sunt considerate factori-cheie de creștere economică, inovare, ocupare a forței de muncă și integrare socială, reprezentând coloana vertebrală a economiei UE.

În 2013, IMM-urile au reprezentat 99,8 % din totalul întreprinderilor nefinanciare din UE.  Acest procent corespunde unui număr de 21,6 milioane de întreprinderi din UE

IMM-urile cuprind trei categorii de întreprinderi – microîntreprinderi, întreprinderi mici și întreprinderi mijlocii.  În Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003, acestea sunt definite după cum urmează:

  • o întreprindere mijlocie este definită ca o întreprindere care are mai puțin de 250 de angajați și a cărei cifră de afaceri anuală nu depășește 50 de milioane EUR și/sau al cărei bilanț anual total nu depășește 43 de milioane EUR;
  • o întreprindere mică este definită ca o întreprindere care are mai puțin de 50 de angajați și a cărei cifră de afaceri anuală sau bilanț anual total nu depășește 10 milioane EUR;
  • o microîntreprindere este definită ca o întreprindere care are mai puțin de 10 angajați și a cărei cifră de afaceri anuală sau bilanț anual total nu depășește 2 milioane EUR.

În medie, IMM-urile din UE au 4,22 angajați și, prin urmare, marea majoritate (92,4 %) a întreprinderilor din UE sunt clasificate drept microîntreprinderi.  Aceste microîntreprinderi furnizează 67,4 % din locurile de muncă din Europa; prin urmare, au o importanță enormă pentru economia europeană este.

Cu ce provocări se confruntă microîntreprinderile și întreprinderile mici?

Datele existente arată că angajații întreprinderilor mai mici se confruntă cu riscuri mai mari decât angajații întreprinderilor mai mari, precum și că întreprinderile mai mici întâmpină mai multe dificultăți în controlarea riscurilor.  Diferite studii, inclusiv Sondajul european în rândul întreprinderilor privind riscurile noi și emergente (ESENER) realizat de EU-OSHA, arată că provocările legate de SSM sunt cu atât mai importante cu cât întreprinderile sunt mai mici. 

Gestionarea relativ deficitară a SSM poate fi atribuită caracteristicilor specifice întreprinderilor mici, cum ar fi caracteristicile structurale și organizatorice ale muncii și relațiilor de muncă, poziția economică și relațiile comerciale, diversitatea și flexibilitatea activității, distanța față de autoritățile de control, atitudinile și competențele patronilor și lucrătorilor din aceste unități mici sau ciclul de viață scurt.  Aceste caracteristici îngreunează crearea și menținerea unui mediu de lucru sigur și sănătos de către microîntreprinderi și întreprinderile mici. 

Printre alți factori care influențează gestionarea SSM în aceste unități, comparativ cu cele mai mari, se numără:

  • dificultățile legate de reglementare, deoarece acestea sunt de regulă unități eterogene, dispersate din punct de vedere geografic și lipsite de o reprezentare coerentă; constrângerile bugetare, în sensul că, de multe ori, lipsesc resursele necesare pentru punerea în aplicare a inițiativelor și intervențiilor în materie de securitate și sănătate, cum ar fi plata unor servicii de consultanță în materie de securitate și sănătate, informații, instrumente și inspecții;
  • nivelul redus al resurselor împiedică punerea în aplicare a activităților de prevenire;
  • se alocă mai puțin timp și mai puțină energie pentru sarcinile „secundare”, așa cum este percepută uneori și gestionarea SSM;  buna gestionare a SSM nu este considerată o prioritate;
  • evaluările riscurilor pot fi costisitoare și dificil de efectuat, în special în cazul în care o întreprindere nu dispune de resurse sau de know-how în materie de SSM pentru a le efectua într-o manieră eficientă;
  • abordarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici în mod direct poate fi dificilă pentru organizațiile care promovează sau asigură aplicarea bunelor practici în materie de securitate și sănătate la locul de muncă.

 

Pentru a afla mai multe despre factorii care motivează unitățile mai mici să investească în SSM, citiți următorul articol OSHwiki.  

Bunele practici în materie de securitate și sănătate reprezintă o veste bună pentru microîntreprinderi și întreprinderile
mici

Mai puțin de jumătate dintre microîntreprinderile și întreprinderile mici nou-înființate supraviețuiesc mai mult de 5 ani, și doar o mică parte dintre ele ajung să facă parte din nucleul de întreprinderi performante care impulsionează inovarea industrială și performanța.  Un studiu a arătat că, în rândul noilor microîntreprinderi și întreprinderi mici din SUA, rata medie a accidentelor la locul de muncă pentru întreprinderile care au eșuat în termen de unul sau doi ani a fost de peste două ori mai mare decât rata înregistrată de întreprinderile care au supraviețuit mai mult de cinci ani. 

Costurile accidentelor reprezintă un motiv de îngrijorare deosebit pentru întreprinderile mai mici, deoarece în cadrul acestora se înregistrează 82 % din accidentele de muncă și 90 % din accidentele mortale

Impactul unui incident grav legat de SSM poate fi catastrofal pentru o întreprindere mică:

  • este mult mai dificil pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici să se redreseze în urma unui incident legat de SSM;
  • impactul relativ este mai mare decât cel asupra întreprinderilor mai mari comparabile;
  • lucrătorii de bază nu pot fi înlocuiți rapid sau ușor;
  • întreruperile activității pe termen scurt pot duce la pierderea clienților și contractelor importante;
  • un incident grav poate duce la închiderea unei afaceri din cauza costurilor directe pe care le implică incidentul sau a pierderii contractelor și/sau a clienților;
  • chiar și incidentele mici sau cazurile de îmbolnăvire pot dubla nivelul absențelor pe motive medicale.

Statisticile de acest gen demonstrează că aplicarea bunelor practici în materie de SSM este esențială pentru succesul și supraviețuirea pe termen lung a acestor microîntreprinderi și întreprinderi mici.  Sondajul ESENER realizat de EU-OSHA a furnizat date potrivit cărora chiar și întreprinderile foarte mici pot raporta niveluri ridicate de practici de gestionare a SSM în unele țări și sectoare din UE. Acest lucru sugerează că, dacă se poate crea un mediu încurajator, gestionarea SSM în cadrul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici ar putea fi îmbunătățită substanțial. 

Gestionarea eficientă a SSM nu este numai esențială pentru îmbunătățirea bunăstării lucrătorilor, ci asigură și dezvoltarea întreprinderilor și a economiilor pe termen lung, prin minimizarea pierderilor de producție cauzate de accidente sau boli.

Citiți raportul EU-OSHA intitulat „Securitatea și sănătatea în muncă și performanța economică în întreprinderile mici și mijlocii: o analiză”. 

Ajutorul acordat de EU-OSHA microîntreprinderilor și întreprinderilor mici pentru evaluarea riscurilor la locul de muncă

Evaluarea adecvată a riscurilor este factorul-cheie pentru asigurarea unor locuri de muncă sănătoase. Cu toate acestea, efectuarea de evaluări ale riscurilor poate fi destul de dificilă, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici, în care este posibil să lipsească resursele necesare sau know-how-ul privind securitatea și sănătatea în muncă pentru a face acest lucru într-o manieră eficace.

Instrumentul online interactiv de evaluare a riscurilor (OiRA) al EU-OSHA este util în acest sens, fiind prima inițiativă la nivelul UE de a încuraja microîntreprinderile și întreprinderile mici (în special prin intermediul statelor membre și al partenerilor sociali la nivelul UE și la nivelul statelor membre) să evalueze riscurile cu care se confruntă.

Platforma OiRA permite crearea de instrumente online ușor de utilizat și gratuite, care pot ajuta microîntreprinderile și întreprinderile mici să instituie pas cu pas un proces de evaluare a riscurilor – începând cu identificarea și evaluarea riscurilor de la locul de muncă, continuând cu adoptarea deciziilor și punerea în aplicare a acțiunilor preventive și terminând cu monitorizarea și raportarea.  Platforma este utilizată de partenerii sociali sectoriali (patronate și sindicate) și de autoritățile naționale (ministere, inspectorate de muncă, institute în domeniul SSM etc.) pentru a crea instrumente de evaluare a riscurilor adresate întreprinderilor mici specifice fiecărui sector.

Pentru informații suplimentare cu privire la OiRA, consultați site-ul proiectului și articolul OSHwiki aferent.

Microîntreprinderile și întreprinderile mici: Obținerea unei înțelegeri mai profunde

Având în vedere importanța microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici pentru societate și pentru economia UE, precum și provocările cu care se confruntă aceste întreprinderi în ceea ce privește gestionarea SSM, EU-OSHA desfășoară un proiect pe trei ani (2014-2017) în vederea îmbunătățirii securității și sănătății în muncă (SSM) în microîntreprinderile și întreprinderile mici din Europa. Proiectul a fost încredințat unui grup de cercetători, care formează consorțiul „SESAME” (Safe Small and Micro Enterprises – Întreprinderi mici și microîntreprinderi sigure).

Scopul acestui proiect este acela de a îmbunătăți gestionarea SSM în microîntreprinderile și întreprinderile mici din Europa, prin îndeplinirea următoarelor obiective:

  • furnizarea de asistență bazată pe dovezi pentru recomandările de politici;
  • identificarea bunelor practici în toată Europa și facilitarea dezvoltării mecanismelor existente, precum și a altora noi;
  • extinderea bazei de cunoștințe privind factorii determinanți ai unei SSM corespunzătoare în microîntreprinderi și întreprinderi mici.

Proiectul este împărțit în patru etape:

Etapa 1 (2014-2015) evaluează situația actuală a SSM în microîntreprinderi și întreprinderi mici. Constatările sunt prezentate în raportul „Contexts and arrangements for OSH in micro and small enterprises in the EU” („Contexte și modalități de asigurare a SSM în microîntreprinderile și întreprinderile mici din Uniunea Europeană”).

Etapa 2 (2015-2016) analizează situația din perspectiva locului de muncă, prin realizarea unor interviuri directe cu proprietarii/directorii și lucrătorii din microîntreprinderi și întreprinderi mici, prezentate într-un raport de analiză și în rapoarte naționale.

În etapa 3 (2016-2017) se analizează modul în care devin eficiente politicile și bunele practici și se explorează rolul jucat de intermediari. Rezultatele acestei etape sunt prezentate prin inventarierea bunelor practici identificate, precum și printr-un raport analitic, completat cu rapoarte naționale.

În etapa 4 (2017) are loc efectuarea analizei finale, oferindu-se o perspectivă cuprinzătoare și fundamentată a proiectului. Elementele care fac parte din toate etapele anterioare sunt consolidate printr-un raport, iar rezultatele se diseminează la scară largă, inclusiv prin discuții între părțile interesate în cadrul unei conferințe finale.