Evoluții și crize viitoare legate de schimbările climatice

Obiectivele studiului prospectiv

• Analiza modului în care politicile și practicile SSM trebuie să evolueze pentru a răspunde realităților transformatoare ale mediului de lucru, determinate de schimbările climatice și de evoluțiile asociate.
• Analiza riscurilor altele decât cele legate direct de climă (de exemplu, stresul termic), pentru a acorda atenție modului în care adaptarea la „noua normalitate” va afecta condițiile de muncă.
• Identificarea noilor riscuri la care sunt expuși lucrătorii ca urmare a schimbărilor survenite la locul de muncă, în programul de lucru, privind expunerile și materialele, procesele de producție și competențele necesare.
• Furnizarea de informații utile pentru a ajuta factorii de decizie și părțile interesate să anticipeze noile schimbări și perturbări ─ asigurând în același timp protecția securității și sănătății lucrătorilor în deceniile următoare.

Ce înseamnă schimbările climatice și evoluțiile asociate pentru locurile de muncă, pentru spațiile de lucru și pentru SSM

• Schimbările climatice transformă modul în care se va desfășura activitatea ─ de la secete, valuri de căldură tot mai frecvente și inundații până la apariția unor noi vectori de transmitere a bolilor.
• În plus, măsurile de prevenire și adaptare aferente, precum reproiectarea infrastructurii, planificarea urbană, procesele organizaționale sau tipurile de locuri de muncă, vor afecta condițiile de muncă.
• Măsurile de combatere a schimbărilor climatice, precum Pactul verde european, decarbonizarea și trecerea la o economie circulară vor avea un impact puternic asupra regiunilor, comunităților și locurilor de muncă.
• Adaptarea aduce atât provocări, cât și oportunități pentru SSM, deoarece activitățile economiei circulare, de exemplu repararea, reciclarea și dezasamblarea, pot genera locuri de muncă durabile, dar pot introduce și noi riscuri legate de materiale, de manipularea deșeurilor sau de transport.
• La aceste efecte se adaugă forțe mai ample, deoarece migrația, tensiunile geopolitice și nesiguranța economică influențează evoluția organizațiilor și a pieței muncii.

Riscurile pentru securitatea și sănătatea în muncă avute în vedere

• Riscurile pentru sănătate legate de starea de bine fizică și psihică, boli viitoare cu transmisie prin vectori și noi tipuri de expunere.
• Substanțele periculoase, poluarea și stresul termic.
• Nevoia de o reziliență sporită și de noi competențe pentru a gestiona nesiguranța generată de perturbările din mediul de afaceri cauzate de instabilitatea financiară, tehnică sau socială.
• Noile tehnologii și profiluri profesionale generate de măsurile de combatere a schimbărilor climatice (de exemplu, tranziția verde), precum energia din surse regenerabile, electrificarea, construcțiile durabile, proiectarea urbană rezilientă și transformările sistemului alimentar.
• Amplificarea inegalităților, care afectează în special lucrătorii mai în vârstă și pe cei cu afecțiuni preexistente.

Scenarii pentru viitor

Scenariile pentru viitor analizează impactul indirect potențial al schimbărilor climatice asupra SSM. Această metodă dezvoltă mai multe scenarii posibile pentru viitor. Ele nu sunt previziuni, ci exemple care arată cum ar putea interacționa principalele incertitudini. Ilustrând ce s-ar putea întâmpla, scenariile ajută oamenii să vizualizeze diferite rezultate posibile și să analizeze implicațiile lor.

Scenariul 1 – Tranziție echitabilă: acesta este scenariul optim, în care neutralitatea climatică și protecția fermă a lucrătorilor înregistrează progrese împreună.

Scenariul 2 – Paradisuri SSM: sistemele solide de securitate și sănătate în muncă coexistă cu lipsa măsurilor de combatere a schimbărilor climatice, generând inegalități profunde și dependență de automatizare.

Scenariul 3 – Cursa climatică: măsurile de combatere a schimbărilor climatice adoptate în grabă, fără garanții pentru SSM, generează noi riscuri semnificative pentru lucrători.

Scenariul 4 – Perspectiva inițiativelor locale: având în vedere existența unor instituții slabe, protecția lucrătorilor ajunge să se organizeze în regim propriu, ceea ce scoate în evidență fragilitatea unei abordări care se bazează pe acțiuni nestatale.

Deși scenariile noastre au la bază dovezi, domeniile prioritare de analiză sunt, printre altele, anxietatea ecologică, migrația în masă, economia în ansamblu, tehnologia, adaptările la schimbările climatice, noile moduri de lucru și valorile, precum și competențele și profesiile emergente.