Sectorul sănătății și al asistenței sociale și SSM

© Rido - stock.adobe.com

Sectorul sănătății și al asistenței sociale este unul dintre cele mai mari sectoare în întreaga Europă. Acesta contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea societății europene, atât în ceea ce privește sănătatea și bunăstarea generală a cetățenilor, cât și economia Europei. Pandemia de COVID-19 a demonstrat încă o dată cât de important este acest sector.

Proiectul de cercetare al EU-OSHA „Sectorul sănătății și al asistenței sociale și securitatea și sănătatea în muncă (SSM)” se derulează în perioada 2022-2026. Scopul său este de a furniza cunoștințe bazate pe dovezi cu privire la diversele provocări cu care se confruntă sectorul în ceea ce privește securitatea și sănătatea lucrătorilor săi, pentru a crește gradul de conștientizare și a oferi orientări în cadrul procesului de elaborare a politicilor.

Acest sector este, de asemenea, unul dintre cele mai importante din punctul de vedere al ocupării forței de muncă, oferind locuri de muncă în mediile formale de îngrijire, cum ar fi spitalele, cabinetele medicale și centrele de îngrijire și asistență, dar și pentru lucrătorii care se ocupă de îngrijirea persoanelor la domiciliul acestora. Toți aceștia sunt expuși unei game largi de riscuri în materie de SSM, printre cele principale numărându-se următoarele (listă neexhaustivă):

  • Psihosociale, care vizează lucrătorii expuși la factori precum violența și hărțuirea, evenimentele traumatizante, volumul mare de muncă, îngrijirea persoanelor care se apropie de sfârșitul vieții, nevoia de a îndeplini mai multe sarcini simultan, munca în schimburi, munca solitară, epuizarea, hărțuirea la locul de muncă sau comportamentele agresive, precum și lipsa de control asupra muncii, toți aceștia fiind factori de stres cunoscuți.
  • Ergonomice, legate de ridicarea de sarcini grele, statul prelungit în picioare, volumul mare de muncă și lucrul în poziții incomode.
  • Biologice, legate de orice formă de expunere la agenți biologici, cum ar fi agenții patogeni transmiși prin sânge și microorganismele infecțioase. Printre acestea se numără expunerea la COVID-19.
  • Chimice, asociate cu utilizarea zilnică a medicamentelor sau a substanțelor chimice periculoase, ceea ce reprezintă un risc pentru persoanele expuse.
  • Fizice, cum ar fi riscul de a aluneca, a se împiedica și a cădea, radiațiile ionizante, zgomotul etc.

În plus, există o serie de factori contextuali care îi afectează pe lucrătorii din acest sector, care nu pot fi ignorați: îmbătrânirea populației și îmbătrânirea forței de muncă; sistemele de sănătate și de îngrijire pe termen lung care necesită reforme și investiții; dreptul cetățenilor UE la asistență medicală preventivă și curativă de bună calitate la prețuri accesibile; digitalizarea sectorului și condiții de muncă la standarde adesea mai scăzute decât cele ale lucrătorilor din alte sectoare. Trebuie subliniat, de asemenea, că în acest sector lucrează, în mod predominant, femei.

Acest proiect este în concordanță cu mai multe strategii ale UE, cum ar fi Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027 și Strategia europeană privind serviciile de îngrijire. Este derulat în contextul Pilonului european al drepturilor sociale și se desfășoară în cooperare cu partenerii sociali din cadrul sectorului și cu organizațiile internaționale.

Proiectul pune accentul pe următoarele domenii de cercetare:

Sectorul în cifre

Se realizează o actualizare a situației SSM în sectorul sănătății și al asistenței sociale din Uniunea Europeană. Această cercetare comparativă aprofundată se efectuează luând în considerare diferite sondaje și publicații.

Asistența medicală

Având în vedere amploarea sectorului asistenței medicale, un domeniu de cercetare specific se axează pe una sau pe câteva categorii de lucrători, pentru a descoperi condițiile de muncă specifice acestora și pericolele în materie de SSM.

Îngrijirea la domiciliu

Acest domeniu de cercetare abordează lacunele în ceea ce privește cunoștințele referitoare la SSM în sectorul îngrijirii la domiciliu. Se analizează riscurile specifice legate de acest tip de activitate, desfășurată în condiții necontrolate, cu supraveghere directă redusă sau inexistentă, precum și măsurile de prevenire a acestor riscuri. Accentul este pus pe dezvoltarea bunelor practici și pe încurajarea participării lucrătorilor.

Îngrijirea pe termen lung

La fel ca în sectorul îngrijirii la domiciliu, domeniul de cercetare privind îngrijirea pe termen lung contribuie la acoperirea lacunelor de cunoștințe pe această temă, la identificarea riscurilor sectoriale, precum și la analiza măsurilor preventive. Proiectul promovează, de asemenea, instrumente practice și subliniază importanța implicării lucrătorilor, a dialogului social și a bunelor practici.

Sănătatea musculoscheletică

Factorii de risc profesional emergenți și cei mai predominanți care contribuie la dezvoltarea afecțiunilor musculoscheletice (AMS) în rândul acestor profesioniști și modul de prevenire și de gestionare a acestora sunt analizați aici. În plus, se împărtășesc inițiative, bune practici și instrumente menite să îmbunătățească sănătatea musculoscheletică a acestor lucrători. De asemenea, se pune în lumină relația dintre AMS și bunăstarea psihosocială.

Sănătatea mintală

Sănătatea mintală în rândul lucrătorilor din acest sector este abordată printr-o analiză a principalilor factori de risc psihosocial profesional și a modului în care organizațiile din sector îi gestionează, precum și a modului în care acești factori interacționează cu alte probleme de sănătate, cum ar fi bolile cardiovasculare și AMS. Proiectul oferă și exemple de bune practici, precum și informații cu privire la modalitățile de a păstra lucrătorii care se confruntă cu probleme de sănătate mintală sau de a le facilita reintegrarea.

Digitalizarea

Dezvoltarea noilor tehnologii și introducerea lor în sectorul sănătății și al asistenței sociale a fost substanțială în ultimii ani. Cu toate acestea, noile posibilități de automatizare a sarcinilor, apariția unor platforme digitale care oferă servicii de îngrijire sau competențele digitale nou dobândite de către profesioniști au generat noi riscuri în materie de SSM, în special de natură psihosocială, toate aceste aspecte fiind abordate în cadrul acestei cercetări.