În Belgia, securitatea, sănătatea și bunăstarea la locul de muncă țin de competența Ministerului Muncii și a administrației sale, Serviciul Public Federal pentru Ocuparea Forței de Muncă, Muncă și Dialog Social. Punctul focal belgian este coordonat și gestionat de această administrație.

Ministerul Muncii, Sistemului de Pensii, Familiei și Politicii Sociale este principalul organism administrativ în domeniul securității și sănătății în muncă din Republica Croația. Acesta cooperează îndeaproape cu Ministerul Sănătății în domeniul SSM. Alte trei instituții sunt implicate în implementarea securității și sănătății la locul de muncă:

După semnarea Acordului de stabilizare şi de asociere (ASA) în iunie 2006, Albania a devenit parte a Procesului de stabilizare şi asociere. În acest cadru, s-au realizat progrese semnificative legate de sănătatea şi securitatea în muncă. „Strategia naţională pentru securitate şi sănătate în muncă” a fost redactată de guvern şi aprobată de parlament.

În Republica Cehă, securitatea, sănătatea şi bunăstarea la locul de muncă intră în principal în competenţele Ministerului Muncii şi Afacerilor Sociale, care se ocupă şi de dialogul cu partenerii sociali şi cu Ministerul Sănătăţii din Republica Cehă. Într-o măsură limitată, subiectul intră în competenţele Oficiului de Mine ceh şi Oficiului de stat pentru siguranţa nucleară.

Autoritatea daneză pentru Mediul de Lucru coordonează colaborarea cu Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă şi îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea Ministerului danez al Muncii. Autoritatea are responsabilitatea de a asigura respectarea legislaţiei din domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, care se aplică tuturor profesiilor din Danemarca.

Cu toate aceastea, există anumite sectoare în care reglementarea şi aplicarea reglementărilor a fost delegată altor autorităţi:

În Republica Bulgaria, politica de stat privind sănătatea şi securitatea în muncă este stabilită de Consiliul de miniştri. Ministerul Muncii şi Politicii Sociale elaborează, coordonează şi pune în aplicare politica de stat privind sănătatea şi securitatea în muncă. Ministerul Sănătăţii gestionează şi coordonează activităţile pentru protecţia şi promovarea sănătăţii la locul de muncă.

Sistemul german de protecţie a muncii are o structură dublă. Acesta cuprinde protecţia muncii la nivel public (federal şi pe landuri) şi instituţii autonome de asigurare de accidente. Statul (la nivel federal şi de land) adopă legi, regulamente şi norme pentru comisiile de stat. Instituţiile de asigurare de accidente adoptă, după examinarea necesităţilor şi cu acordul guvernului federal şi al landurilor dispoziţii proprii pentru protecţia împotriva accidentelor.

Principalul document care stă la baza domeniului sănătăţii şi securităţii în muncă în Estonia este Legea privind sănătatea şi securitatea în muncă adoptată de Parlamentul estonian – Riigikogu – în baza căreia au fost elaborate şi adoptate mai multe reglementări relevante ale Guvernului Republicii şi Ministerului Afacerilor Sociale (legea a intrat în vigoare la 26 iulie 1999).

Activitatea Autorităţii pentru sănătate şi securitate are ca scop schimbarea permanentă a culturii. O cultură în cadrul căreia gestionarea proactivă a securităţii, sănătăţii şi protecţiei sociale la locul de muncă este văzută de către toţi ca o contribuţie semnificativă la succesul pe termen lung al oricărei întreprinderi sau organizaţii. Suntem de părere că, adoptând o viziune şi o direcţie strategică, vom reuşi să ajungem la această schimbare a culturii.

Toate aspectele legate de securitatea şi sănătatea în muncă (SSM) la nivel naţional sunt în responsabilitatea Ministerului Muncii şi Securităţii Sociale. Direcţia Generală pentru Condiţiile de Muncă şi Sănătate, responsabilă în materie de legislaţie, strategie, organizare, informare, educare, formare şi cercetare în domeniul SSM, şi Inspectoratul de Muncă (S.EP.E.), care reprezintă autoritatea de inspecţie şi punere în aplicare a legislaţiei muncii, sunt principalele autorităţi competente de stat.