• Campaniile pentru locuri de muncă sigure și sănătoase – campaniile noastre cu durata de doi ani cresc nivelul de conștientizare a problemelor legate de sănătatea și securitatea în muncă (SSM) în întreaga Europă
• Proiectul online interactiv de evaluare a riscurilor (OiRA) – punem la dispoziție instrumente online de evaluare a riscurilor prin care întreprinderile mici și mijlocii să își poată evalua și gestiona riscurile profesionale
• Sondajul ESENER – acest sondaj amplu examinează modul în care sunt gestionate sănătatea și securitatea la locul de muncă în Europa
• OSHwiki – o enciclopedie online realizată prin colaborare, care conține informații precise și de încredere privind SSM
• Proiecte prospective – scoatem în evidență și studiem riscurile noi și emergente în materie de SSM prin intermediul unor proiecte specifice de anticipare a riscurilor
• Perspective generale asupra SSM – oferim treceri în revistă a temelor specifice de SSM și identificăm prioritățile
• Filmele cu Napo – o serie de scurte filme mute, amuzante, care prezintă teme importante legate de securitatea și sănătatea în muncă

Problemele de sănătate care pot fi provocate de lucrul cu substanțele periculoase variază de la iritații minore ale ochilor și ale pielii până la efecte grave, precum malformații congenitale și cancer. Efectele pot fi acute sau pe termen lung, iar unele substanțe pot avea un efect cumulativ. Unele dintre cele mai frecvente pericole sunt:

• alergiile
• bolile de piele
• cancerele
• problemele de reproducere și malformațiile congenitale
• bolile respiratorii
• otrăvirea

Unele substanțe periculoase prezintă riscuri în materie de siguranță, cum ar fi riscul de incendiu, explozie sau sufocare. În plus, substanțele periculoase prezintă, de regulă, mai multe dintre aceste proprietăți.

Bacteriile, virusurile, ciupercile și paraziții sunt prezenți în multe sectoare. De obicei, aceștia sunt invizibili, ceea ce înseamnă că riscurile pe care le prezintă ar putea fi trecute cu vederea.

Lucrătorii din anumite sectoare se confruntă în mod deosebit cu pericolul expunerii la agenți biologici nocivi: sănătate, agricultură, servicii veterinare, curățenie și întreținere, canalizare și gestionarea deșeurilor, grădinărit și activități de laborator.

Aflați mai multe:

• Fișa informativă 41 Prezentarea agenților biologici
• Articol OSHwiki Agenții biologici
• Legislația UE privind agenții biologici la locul de muncă și privind prevenirea rănilor cauzate de obiecte ascuțite și ghiduri pentru sectorul asistenței medicale
• Boli profesionale cauzate de agenți biologici
• E-fact 53 — Evaluarea riscurilor privind agenții biologici
• Agenții biologici și pandemiile: trecere în revistă a literaturii de specialitate și a politicilor naționale
• Fișa informativă 39 — Substanțele sensibilizante pentru căile respiratorii
• Fișa informativă 40 — Substanțele sensibilizante pentru piele
• Fișa informativă 100 — Legionella și boala legionarilor: Politici și bune practici europene

Noile tehnologii, sectoarele aflate în expansiune și schimbările în modul de organizare a muncii pot duce la creșterea riscului de vătămare aferent agenților biologici sau chimici În sectorul mediului, de exemplu, tehnologiile inovatoare pot implica riscuri insuficient înțelese. Pentru a da un alt exemplu, tot mai mulți lucrători sunt expuși la substanțe periculoase în sectorul serviciilor, cum ar fi asistența la domiciliu și gestionarea deșeurilor, unde expunerile variază, însă gradul de conștientizare a pericolelor implicate este scăzut. Mai mult ca niciodată, este vital ca angajatorii și lucrătorii să înțeleagă riscurile potențiale și să ia măsuri preventive.

Aflați mai multe despre riscurile emergente, locurile de muncă ecologice și nanomateriale.

Mai multe informații referitoare la riscurile emergente:

• Priorități de cercetare în domeniul sănătății și securității în muncă în Europa: 2013-2020
• Raport — Locurile de muncă ecologice și securitatea și sănătatea în muncă: Anticiparea riscurilor noi și emergente asociate noilor tehnologii până în 2020 și Rezumat
• E-fact 72 — Instrumente pentru gestionarea nanomaterialelor la locul de muncă și măsuri preventive
• E-fact 74 — Nanomaterialele în cadrul lucrărilor de mentenanță: riscuri profesionale și măsuri preventive

Pentru a asigura protecția lucrătorilor împotriva substanțelor periculoase, primul pas este efectuarea unei evaluări a riscurilor. Apoi, trebuie să se ia măsuri în vederea eliminării sau reducerii cât mai mult posibil a riscurilor. La final, trebuie să se monitorizeze periodic situația și să se evalueze eficacitatea măsurilor adoptate.

Statele membre, precum și EU-OSHA au elaborat o serie de modele pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii să efectueze evaluarea riscurilor. Instrumentul electronic Substanțe periculoase oferă angajatorilor asistența și recomandările necesare pentru gestionarea eficace a substanțelor periculoase la locul de muncă. O bază de date cu instrumente practice și ghiduri conține măsuri practice pentru locurile de muncă, precum ghiduri privind evaluarea riscului și modul de înlocuire sau de eliminare a utilizării substanțelor periculoase, studii de caz și o varietate de instrumente.

Pe pagina OSHwiki sunt disponibile mai multe informații despre instrumentele de gestionare a riscurilor asociate substanțelor periculoase. 

De asemenea, angajatorii trebuie să țină seama de toate categoriile vulnerabile, cum ar fi lucrătorii tineri, femeile gravide sau care alăptează, pentru care legea impune o protecție specială. În plus, trebuie luate în considerare și alte categorii de lucrători, precum lucrătorii migranți, personalul neinstruit sau neexperimentat și contractanții, precum agenții responsabili cu curățenia, iar măsurile preventive trebuie personalizate în funcție de nevoile acestora.

Ierarhia de prevenire

Legislația europeană privind protecția lucrătorilor stabilește o ierarhie a măsurilor care trebuie adoptate de angajatori pentru a controla riscurile prezentate de substanțele periculoase pentru lucrători.

• Eliminarea și înlocuirea se află în vârful ierarhiei măsurilor de control. În măsura posibilului, eliminați utilizarea substanțelor periculoase prin schimbarea procesului sau a produsului în care se utilizează substanța.
• Dacă eliminarea nu este posibilă, înlocuiți substanța periculoasă cu una nepericuloasă sau mai puțin periculoasă.
• Dacă o substanță sau un proces nu poate fi eliminat sau substituit, expunerea poate fi prevenită sau redusă prin soluții tehnice sau organizatorice. Ele cuprind, de exemplu, controlul emisiilor la sursă (sistem închis sau sistem local de ventilație de evacuare) sau reducerea numărului de lucrători expuși la substanța periculoasă și a duratei și a intensității expunerii.
• Conform legii, utilizarea echipamentului individual de protecție este ultima soluție la care se apelează în situațiile în care expunerea nu poate fi controlată corespunzător prin alte mijloace.

Citiți mai multe:

• Secțiunea OSH wiki Gestionarea riscurilor pe care le prezintă substanțele periculoase
• PPT Substanțele periculoase și evaluarea riscurilor (în 22 de limbi)
• Fișă informativă: Înlocuirea substanțelor periculoase la locul de muncă
• E-fact 66 — Operațiunile de întreținere și substanțele periculoase

Buna comunicare

Pentru garantarea siguranței lucrătorilor, aceștia trebuie să fie informați cu privire la:

• rezultatele evaluării riscurilor efectuate de angajator;
• pericolele la care sunt expuși și modul în care pot fi afectați;
• acțiunile pe care trebuie să le întreprindă pentru siguranța lor și a celorlalți lucrători;
• procedura care trebuie urmată pentru a verifica și detecta posibilele probleme;
• persoana căreia trebuie să îi raporteze eventualele probleme;
• rezultatele tuturor acțiunilor de monitorizare a expunerii sau de supraveghere a stării de sănătate;
• măsurile preventive care trebuie luate în cazul lucrărilor de mentenanță;
• primul ajutor și procedurile în caz de urgență.

Citiți E-fact EU-OSHA privind substanțele periculoase și comunicarea de succes la locul de muncă

Limitele de expunere profesională

Pentru unele substanțe periculoase, UE și statele membre au stabilit limite de expunere profesională (LEP) care trebuie respectate.

Valorile LEP cu caracter obligatoriu (care trebuie respectate) și orientative (care indică ce trebuie realizat) pentru substanțele periculoase sunt prevăzute, de asemenea, în directivele europene privind SSM. Limitele de expunere profesională (LEP) pentru substanțe periculoase constituie informații importante pentru evaluarea și gestionarea riscurilor. Majoritatea statelor membre ale UE își stabilesc propriile LEP, care includ, de regulă, mai multe substanțe decât directivele UE. Cu toate acestea, LEP au fost stabilite doar pentru un număr limitat de substanțe care sunt utilizate la momentul actual la locul de muncă.

Există numeroase substanțe periculoase clasificate drept cancerigene la care lucrătorii pot fi expuși. Unele sunt generate chiar de procesele de lucru.

În UE există dispoziții specifice pentru protecția lucrătorilor. Conform Directivei privind agenții cancerigeni, angajatorii trebuie să evalueze și să evite sau să minimizeze expunerea la substanțele cancerigene sau mutagene. Pe lângă aplicarea ierarhiei de măsuri preventive:

• Aceștia vor înlocui un agent cancerigen sau mutagen, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, cu o substanță, un amestec sau un proces nepericulos (nepericuloasă) sau mai puțin periculos (periculoasă).
• Dacă acest lucru nu este posibil, aceștia se vor asigura că agentul cancerigen sau mutagen este, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, produs și utilizat într-un sistem închis.
• Atunci când un sistem închis nu este posibil din punct de vedere tehnic, angajatorii vor reduce expunerea la minimul posibil din punct de vedere tehnic, limitând cantitățile și reducând cât mai mult posibil numărul de lucrători expuși.

În plus, angajatorii trebuie:

• să delimiteze zonele cu risc și să utilizeze indicatoarele de avertizare și de siguranță corespunzătoare;
• să elaboreze procese de lucru pentru reducerea la minimum a deversării substanțelor;
• să evacueze agenții cancerigeni sau mutageni la sursă, dar să respecte mediul;
• să folosească procedurile de măsurare corespunzătoare (în special pentru detectarea timpurie a expunerilor anormale cauzate de un eveniment neprevăzut sau de un accident);
• să folosească măsuri de protecție individuală dacă măsurile de protecție colectivă nu sunt suficiente;
• să impună măsuri de igienă (curățare regulată);
• să elaboreze planuri de urgență;
• să utilizeze recipiente etanșe etichetate în mod clar și vizibil pentru depozitarea, manipularea, transportul și eliminarea deșeurilor.

De asemenea, acestora li se aplică cerințe specifice de informare a lucrătorilor și autorităților, trebuind să păstreze evidențe privind lucrătorii expuși, măsurătorile și rezultatele supravegherii sănătății.

Articole OSHwiki: Azbestul, Siliciul cristalin respirabil

Vizitați secțiunea web privind cancerul de origine profesională

Aflați mai multe despre Foaia de parcurs privind agenții cancerigeni

Toate persoanele implicate în managementul substanțelor periculoase la locurile de muncă trebuie să cunoască cadrul legislativ cu privire la substanțele periculoase în UE.

Legislația privind SSM vizează protecția lucrătorilor împotriva riscurilor pentru securitate și sănătate în general și împotriva substanțelor periculoase la locul de muncă (de exemplu, Directiva privind agenții chimici, Directiva privind agenții cancerigeni și directivele privind valorile-limită). Aceasta impune angajatorilor să realizeze o evaluare a tuturor riscurilor pentru securitate și sănătate la locul de muncă, inclusiv a riscurilor cauzate de substanțele periculoase și să stabilească măsuri corespunzătoare de protecție și prevenire. Consultați rezumate ale legislației UE în materie.

Scopul este de a asigura că riscurile sunt abordate la sursă și de a face ca măsurile colective — și anume, măsurile care protejează un grup de lucrători în mod sistematic — să fie principala prioritate.

Regulamentul REACH și Regulamentul CLP le impun producătorilor și furnizorilor de produse chimice să se asigure că sunt furnizate etichete de siguranță, pictograme de pericol și fișe cu date de securitate standardizate. Acestea oferă informații despre proprietățile substanțelor și pericolele asociate acestora, precum și indicații privind depozitarea, manipularea și prevenirea riscurilor. Alte regulamente și linii directoare cuprind aspecte specifice precum producția, furnizarea, transportul și etichetarea substanțelor periculoase, acestea fiind adesea relevante și pentru locul de muncă.

Regulamentele UE privind securitatea și sănătatea în muncă sunt încorporate în legislația națională, dar statele membre au dreptul de a include dispoziții suplimentare sau mai stricte pentru protecția lucrătorilor. Prin urmare, este important ca întreprinderile să verifice legislația specifică din fiecare țară în cauză.

• Fișă informativă: Cadrul legislativ cu privire la substanțele periculoase la locul de muncă

Aflați mai multe despre:

• Regulamentul privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH)
• Regulamentul privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor (CLP)

Numeroase însușiri, cum ar fi înțelepciunea, gândirea strategică, percepția holistică și capacitatea de a delibera, sporesc sau apar pentru prima oară odată cu înaintarea în vârstă. Experiența și expertiza profesională se acumulează, de asemenea, odată cu înaintarea în vârstă.

Însă anumite capacități funcționale, în principal fizice și senzoriale, se deteriorează ca urmare a procesului natural de îmbătrânire. Potențialele modificări ale capacităților funcționale trebuie luate în considerare la evaluarea riscurilor (a se vedea mai jos), iar munca și mediul de lucru trebuie modificate pentru a face față acestor schimbări.

Modificările capacității funcționale asociate cu înaintarea în vârstă nu sunt uniforme, deoarece există diferențe individuale legate de stilul de viață, nutriție, condiția fizică, predispoziția genetică la îmbolnăvire, nivelul educațional, mediul de lucru și alte medii.

Lucrătorii în vârstă nu constituie un grup omogen; pot exista diferențe considerabile între persoane de aceeași vârstă.

Declinul asociat cu înaintarea în vârstă afectează în principal capacitățile fizice și senzoriale, care prezintă cea mai mare relevanță în cazul muncii fizice intense. Tranziția de la industria extractivă și producătoare la servicii la industria bazată pe cunoaștere, precum și gradul tot mai mare de automatizare și mecanizare a sarcinilor și de utilizare a echipamentelor electrice au redus necesitatea unei activități fizice intense.

În acest context, devin tot mai apreciate numeroasele competențe și aptitudini asociate vârstei mai înaintate, precum aptitudinile interpersonale, serviabilitatea și preocuparea față de calitate.

De asemenea, multe schimbări aduse de înaintarea în vârstă au o relevanță mai mare în anumite activități profesionale decât în altele. De exemplu, modificarea simțului echilibrului are implicații pentru pompieri și personalul de salvare care lucrează în condiții extreme, poartă echipamente grele, ridică și transportă persoane; reducerea capacității de a aprecia distanțele și viteza obiectelor în mișcare are implicații pentru șoferii care conduc noaptea, dar nu afectează persoanele care lucrează la birou.

Vârsta este doar unul dintre aspectele ce caracterizează diversitatea forței de muncă. Evaluarea riscurilor în funcție de vârstă înseamnă luarea în considerare a caracteristicilor asociate cu vârsta ale diferitelor categorii de vârstă în momentul evaluării riscurilor, inclusiv a eventualelor schimbări ale capacităților funcționale și ale stării de sănătate.

Printre riscurile care prezintă relevanță mai ales pentru lucrătorii vârstnici se numără:

• volumul de muncă fizică intensă;
• pericolele legate de lucrul în schimburi;
• mediile de lucru cu temperaturi ridicate sau scăzute ori cu nivel mare de zgomot.

Întrucât diferențele dintre persoane cresc odată cu vârsta, nu trebuie emise presupuneri bazate exclusiv pe vârstă. Evaluarea riscurilor trebuie să ia în considerare cerințele profesionale în raport cu capacitățile și starea de sănătate ale fiecărei persoane.

Aflați mai multe despre instrumentele disponibile în prezent în cadrul proiectului online interactiv de evaluare a riscurilor (OiRA), despre evaluarea riscurilor în funcție de vârstă și garantarea includerii tuturor.

Capacitatea de muncă reprezintă echilibrul dintre activitatea profesională și resursele individuale; atunci când cele două se potrivesc, capacitatea de muncă este bună. Principalii factori care o afectează sunt:

• sănătatea și capacitățile funcționale;
• educația și competența;
• valorile, atitudinile și motivația;
• mediul de lucru și comunitatea profesională;
• conținutul, cerințele și organizarea muncii.

Capacitatea de muncă poate fi măsurată cu ajutorul indicelui capacității de muncă. Conceptul de capacitate de muncă implică necesitatea ca acțiunile menite să o promoveze să țină seama de toți acești factori.

Starea de sănătate în etapele mai târzii ale vieții este influențată de grija acordată sănătății în etapele mai timpurii. Deteriorarea capacităților funcționale poate fi întârziată și minimizată printr-un stil de viață sănătos, de exemplu prin practicarea regulată a exercițiilor fizice și printr-o alimentație sănătoasă. Locul de muncă are un rol esențial în promovarea unui stil de viață sănătos și în sprijinirea activităților care împiedică deteriorarea fizică, contribuind astfel la menținerea capacității de muncă. Promovarea sănătății la locul de muncă (PSM) cuprinde o multitudine de aspecte, printre care se numără regimul alimentar și nutriția, consumul de alcool, renunțarea la fumat, posibilitatea de a face exerciții fizice și de a avea perioade suficiente de recuperare și de somn.

Configurarea adecvată a locului de muncă prezintă beneficii pentru toate categoriile de vârstă, inclusiv pentru lucrătorii vârstnici. Pe măsură ce capacitățile lucrătorilor se schimbă, și mediul de lucru trebuie modificat pentru a compensa neajunsurile, de exemplu prin:

• reconfigurarea sau rotația sarcinilor;
• pauze scurte mai frecvente;
• organizarea mai bună a muncii în schimburi, de exemplu printr-un sistem de rotație rapidă a schimburilor (2-3 zile);
• îmbunătățirea iluminatului și a nivelului de zgomot;
• proiectarea ergonomică adecvată a echipamentelor.

Bolile de durată pot cauza probleme de sănătate psihică, excludere socială și ieșirea timpurie de pe piața muncii. Facilitarea reluării lucrului după o perioadă de boală este esențială pentru sprijinirea lucrătorilor în vârstă. Printre exemplele de inițiative luate în unele țări europene în vederea promovării întoarcerii la lucru se numără introducerea adeverinței care atestă că lucrătorul este apt de muncă în locul scutirii medicale (în Regatul Unit) și un proiect de intervenție pentru întoarcerea la lucru (în Danemarca).

Consultați raportul EU-OSHA pe tema întoarcerii la locul de muncă și aflați mai multe informații din fișa informativă conexă.

Campania „Locuri de muncă sănătoase” 2026-2028, „Împreună pentru sănătatea mintală la locul de muncă” urmărește să sensibilizeze publicul cu privire la impactul riscurilor psihosociale și să promoveze crearea unor medii de lucru favorabile, incluzive și sănătoase din punct de vedere psihic, indiferent de sector.

Campania sprijină Cadrul strategic mai amplu al Comisiei Europene privind securitatea și sănătatea la locul de muncă 2021-2027. Subiectul este din ce în ce mai important, deoarece datele arată un declin general al sănătății psihice în Europa: 37 % din lucrători suferă de oboseală generală, iar 29 % de stres, depresie sau anxietate, potrivit Sondajului Pulsul SSM 2025.

Cele cinci domenii prioritare ale acestei campanii sunt:

• Evaluarea și gestionarea riscurilor psihosociale
• Hărțuirea, hărțuirea sexuală și violența
• Riscurile fizice și sănătatea psihică
• Riscurile psihosociale în sectorul sănătății și asistenței sociale
• Susținerea sănătății psihice la locul de muncă

Campania „Locuri de muncă sigure și sănătoase” 2023-2025 crește gradul de sensibilizare cu privire la impactul noilor tehnologii digitale asupra muncii și a locurilor de muncă și la provocările și oportunitățile asociate în materie de securitate și sănătate în muncă (SSM). De asemenea, oferă o platformă pentru schimbul de soluții de bune practici.

În conformitate cu abordarea de tip „viziune zero” și obiectivul de reducere la zero a deceselor profesionale din Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027, precum și cu obiectivele Strategiei digitale europene, campania urmărește să plaseze SSM în dezbaterea politică mai amplă a UE, luând totodată în considerare dimensiunea de gen și nevoile grupurilor specifice de lucrători expuși unui risc sporit.

Campania se structurează în cinci domenii prioritare:

• Munca pe platforme digitale
• Robotica avansată și inteligența artificială
• Munca la distanță
• Sisteme digitale inteligente
• Gestionarea lucrătorilor cu ajutorul inteligenței artificiale

Campania se bazează în principal pe constatările și resursele din Prezentarea generală a SSM privind digitalizarea pentru perioada 2020-2023, dar include, de asemenea, cercetarea EU-OSHA în alte domenii, cum ar fi studiile prospective și Prezentarea generală a SSM privind sprijinirea conformității.

Campania din 2020-2022Campania din 2020-2022 are ca temă prevenirea afecțiunilor musculo-scheletice (AMS) profesionale. 

Afecțiunile musculo-scheletice (AMS) continuă să fie una din cele mai frecvente probleme de sănătate asociate locului de muncă din Europa.

Riscuri asociate posturii, expunerea la mișcări repetitive sau poziții obositoare sau dureroase, căratul sau mutatul de greutăți — toți acești factori de risc întâlniți foarte frecvent la locul de muncă pot cauza afecțiuni musculo-scheletice. Având în vedere frecvența afecțiunilor musculo-scheletice profesionale, este evident că trebuie depuse mai multe eforturi de sensibilizare cu privire la prevenirea lor.

Campania prezintă o imagine cuprinzătoare a cauzelor acestei probleme persistente, urmărind diseminarea unor informații de înaltă calitate pe această temă, încurajând o abordare integrată pentru gestionarea problemei și oferind instrumente și soluții practice care pot fi utile la nivelul locului de muncă. 

Aflați mai multe despre afecțiunile musculo-scheletice profesionale

Expunerea la substanțe periculoase la locurile de muncă din Europa este mult mai frecventă decât își închipuie majoritatea oamenilor, fiind necesare mai multe măsuri pentru a proteja lucrătorii de pericolele aferente. Campania „Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase” din 2018-2019 și-a propus să crească gradul de sensibilizare cu privire la substanțele periculoase de la locul de muncă și la riscurile pe care le presupun acestea, precum și să creeze o cultură a prevenirii prin diseminarea materialelor de campanie și desfășurarea de activități de promovare și de implicare. În urma campaniei a fost generată o bază de cunoștințe privind modul de gestionare eficace a substanțelor periculoase, cuprinzând informații despre cadrul juridic și de politică existent, soluții, mijloace și instrumente care reprezintă bune practici, precum și idei de comunicare și acțiuni de sensibilizare care să își atingă scopul.

În cadrul campaniei au fost abordate în mod specific categoriile vulnerabile, înlocuirea substanțelor, precum și agenții cancerigeni și cancerul profesional, care reprezintă principala cauză a bolilor profesionale fatale în UE. Una dintre moștenirile campaniei, care continuă să se bucure de sprijinul EU-OSHA în calitate de partener activ, este Foaia de parcurs privind agenții cancerigeni, un plan de acțiune european menit să reducă această expunere.

Aflați mai multe despre gestionarea în siguranță a substanțelor periculoase la locul de muncă

Campania „Locuri de muncă sănătoase pentru toate vârstele” a promovat importanța vieții profesionale durabile — adică în condiții de muncă sigure și sănătoase de la începutul până la sfârșitul vieții profesionale. Îmbătrânirea populației active din Europa și creșterea vârstei de pensionare scot din ce în ce mai mult în evidență importanța unor condiții de muncă sigure, sănătoase și corecte, care să dea oamenilor posibilitatea de a rămâne mai mult timp în câmpul muncii și de a ieși la pensie sănătoși.
Campania a scos în evidență metode de gestionare a SSM în condițiile îmbătrânirii populației active și a încurajat schimbul de informații și de bune practici. Schimbările demografice afectează majoritatea locurilor de muncă din Europa. Totuși, introducând măsuri care să asigure durabilitatea muncii, întreprinderile și organizațiile pot să reducă la minimum efectele negative și să mărească productivitatea, îmbunătățind securitatea și sănătatea muncii pentru toți. 

 Aflați mai multe despre securitatea și sănătatea în muncă în contextul îmbătrânirii populației

Un climat psihosocial neadecvat la locul de muncă poate avea efecte negative semnificative asupra sănătății lucrătorilor.

Riscurile psihosociale apar la fiecare loc de muncă, dar pot fi evaluate și gestionate cu succes chiar și cu resurse limitate. Această campanie a oferit sprijin și orientări lucrătorilor și angajatorilor pentru gestionarea stresului și a riscurilor psihosociale la locul de muncă, promovând totodată utilizarea unor instrumente practice și intuitive care să înlesnească acest demers.

 Aflați mai multe despre riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă

Campania din 2012-2013 a agenției a vizat prevenirea riscurilor. Simplu spus, prevenirea se referă la gestionarea riscurilor legate de muncă, având ca scop final reducerea numărului de accidente și boli profesionale.

Responsabilitatea finală a gestionării riscurilor revine angajatorilor și conducerii de la cel mai înalt nivel, însă eforturile acestora sunt destinate eșecului în lipsa participării active a lucrătorilor.

Din aceste motive, campania a acordat o importanță deosebită aptitudinilor de conducere ale cadrelor de nivel superior și ale patronilor, în tandem cu participarea activă a lucrătorilor.

Aflați mai multe despre aptitudinile de conducere și participarea lucrătorilor

Mentenanța reprezintă o activitate foarte des întâlnită: se practică la orice loc de muncă, din orice sector industrial, și privește orice persoană, de la orice nivel (nu numai lucrătorii care au cuvântul „mentenanță” menționat în fișa postului).

Această campanie a evidențiat importanța securității în lucrările de mentenanță, prezentând-o ca element central al bunelor practici de sănătate și securitate în muncă.

Cu toate că detaliile variază de la un sector industrial la altul (depinzând, de exemplu, de tipurile utilajelor specifice utilizate), campania a identificat principii de mentenanță corectă care sunt comune tuturor locurilor de muncă din Europa, oricât de diferite ar fi acestea.

Obiectivele campaniei:

• creșterea gradului de sensibilizare cu privire la importanța activității de mentenanță pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, la riscurile asociate acesteia și la necesitatea ca lucrările de mentenanță să se desfășoare în condiții de siguranță;
• creșterea gradului de sensibilizare cu privire la responsabilitățile juridice și de altă natură ale angajatorilor legate de efectuarea lucrărilor de mentenanță în condiții de siguranță, cu argumente în favoarea efectuării acesteia;
• promovarea unei abordări simple și structurate a gestionării SSM în cadrul lucrărilor de mentenanță, pe baza unei evaluări corespunzătoare a riscurilor (cele „cinci reguli de bază”).

Desigur, obiectivul fundamental îl reprezintă reducerea numărului de persoane care se accidentează sau se îmbolnăvesc ca urmare a lucrărilor de mentenanță necorespunzătoare sau neefectuate, în prezent și în viitor.

Mai multe informații:

• OSHwiki
• Publicații

Evaluarea riscurilor reprezintă piatra de temelie a gestionării sănătății și securității la locul de muncă.

Scopul general al campaniei a fost promovarea unei abordări integrate de gestionare a evaluării riscurilor, pentru a ajuta organizațiile să efectueze astfel de evaluări în mod sistematic și să acționeze pe baza rezultatelor.

S-a urmărit creșterea gradului de sensibilizare cu privire la faptul că angajatorii au obligația legală de a realiza evaluări ale riscurilor, dar și demistificarea procesului: evaluarea riscurilor nu este neapărat complicată sau birocratică și nici nu cade exclusiv în sarcina experților. Campania a pledat pentru o abordare simplă și etapizată, cu consultarea și implicarea forței de muncă.

Instrumentul online interactiv de evaluare a riscurilor (OiRA) reprezintă moștenirea acestei campanii și poate fi considerat soluția secolului XXI la provocarea de a promova sănătatea și securitatea în muncă în rândul întreprinderilor mici și al microîntreprinderilor. Proiectul OiRA are potențialul de a ajuta mii și mii de întreprinderi mici de pe întreg cuprinsul UE să realizeze evaluări ale riscurilor într-un mod simplu și economic.

Mai multe informații:

• OSHwiki
• OiRA

Inițiativa „Locul de muncă sănătos” a urmărit să ofere angajatorilor și lucrătorilor din cadrul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) acces ușor la informații privind modul în care își pot face locurile de muncă mai sigure, mai sănătoase și mai productive.

Inițiativa s-a derulat în 12 state membre ale UE: Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovacă, Slovenia, Bulgaria și România, precum și în Turcia și Croația.

Campania a adresat IMM-urilor următorul mesaj: „Sănătatea și securitatea în muncă este în interesul tuturor. Este bine și pentru voi și pentru întreprinderea în care lucrați”.

Aflați mai multe despre securitatea și sănătatea în muncă în cadrul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici

Afecțiunile musculo-scheletice (AMS), care afectează mușchii, încheieturile, tendoanele, ligamentele și nervii corpului, reprezintă cauza principală a absențelor de la lucru în toate statele membre ale UE.

Această campanie a urmărit să promoveze o metodă de gestionare integrată a problemei, subliniind ideea potrivit căreia angajatorii, angajații și guvernul ar trebui să conlucreze în vederea combaterii AMS.

S-a insistat asupra conceptului de „gestionare a efortului”, cu luarea în considerare nu doar a greutății transportate, ca exemplu, ci a tuturor presiunilor la care este supus organismul ca urmare a factorilor de mediu și a ritmului în care sunt efectuate sarcinile.

De asemenea, a fost subliniată importanța gestionării modului de păstrare, recuperare și reîntoarcere la lucru a persoanelor care suferă sau au suferit de AMS.

Aflați mai multe despre afecțiunile musculo-scheletice profesionale

Această campanie a avut ca scop asigurarea unui start sănătos și sigur pentru tineri la începutul vieții profesionale.

Tinerii sunt deosebit de vulnerabili în mediile de lucru, unde mijloacele prevăzute pentru protecția securității și sănătății sunt deseori inadecvate pentru ei.

Și totuși, multe dintre accidentele și problemele de sănătate care afectează lucrătorii tineri pot fi prevenite, iar tinerii sunt receptivi la informațiile referitoare la sănătatea și securitatea la locul de muncă și iau măsuri prin care să se protejeze atunci când cunosc pericolele potențiale.

Prin această campanie a fost promovată sensibilizarea cu privire la riscuri atât la locul de muncă, în rândul tinerilor și al angajatorilor, cât și în școli și facultăți, în încercarea de a informa tinerii de la o vârstă fragedă și de a le insufla cultura prevenirii riscurilor.

Aflați mai multe despre securitatea și sănătatea în muncă în cazul tinerilor

Nu numai lucrătorii din domenii precum construcțiile sau industria prelucrătoare sunt expuși riscului. Zgomotul poate să reprezinte o problemă în numeroase medii de lucru, de la fabrici până la ferme și de la centrele de intermediere telefonică până la sălile de concert.

Această campanie a vizat problema gestionării zgomotului la locul de muncă, derulându-se sub sloganul „Zgomotul la locul de muncă vă poate costa mult mai mult decât pierderea auzului”.

Aflați mai multe despre problemele cauzate de zgomot pe OSHwiki

Construcțiile reprezintă una dintre cele mai mari industrii din Europa.

Din nefericire, construcțiile se numără și printre industriile cu cele mai multe probleme de securitate și sănătate în muncă, care costă întreprinderile și contribuabilii din Europa miliarde de euro anual, pe lângă suferința umană îngrozitoare pe care o cauzează.

Această campanie a fost concepută să ajute toate părțile interesate din industrie să creeze un mediu de lucru mai sigur, mai sănătos și mai productiv.

Mai multe informații: OSHwiki

Pe tot cuprinsul Europei, milioane de angajați sunt expuși substanțelor periculoase la locul de muncă, iar lipsa unui control asupra riscurilor asociate acestora poate dăuna sănătății oamenilor în numeroase și diverse moduri.

Legislația europeană prevede obligații de gestionare a acestor riscuri pentru angajatori și există un volum extrem de mare de orientări în acest sens, care se adresează atât angajatorilor, cât și lucrătorilor, însă acestea trebuie puse în aplicare dacă dorim ca sănătatea lucrătorilor să fie protejată.

Un obiectiv principal al acestei campanii a fost creșterea gradului de sensibilizare cu privire la riscuri, precum și stimularea măsurilor de reducere a riscurilor asociate utilizării substanțelor periculoase.

Aflați mai multe despre gestionarea în siguranță a substanțelor periculoase la locul de muncă

Stresul reprezintă cauza pierderii a milioane de zile de lucru în fiecare an.

Prea multe victime suferă în tăcere și prea puține întreprinderi sunt conștiente de măsura în care stresul le afectează performanțele în afaceri.

Această campanie a vizat prevenirea și gestionarea stresului la locul de muncă.

Aflați mai multe despre riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă

În fiecare an, mii de persoane mor în accidente de muncă în întreaga Uniune Europeană, iar milioane de accidente conduc la absențe de peste trei zile de la locul de muncă.

Problema este deosebit de acută în întreprinderile mici și mijlocii.

Această campanie a vizat prevenirea accidentelor la locul de muncă.

Aflați mai multe detalii despre acest subiect pe OSHwiki

Afecțiunile musculo-scheletice (AMS) reprezintă una dintre cele mai frecvente probleme asociate muncii, afectând milioane de lucrători europeni din toate sectoarele de ocupare a forței de muncă și generând costuri de miliarde de euro pentru angajatori.

O mare parte a problemei ar putea fi totuși prevenită sau redusă prin respectarea reglementărilor existente referitoare la sănătate și securitate, precum și a ghidurilor de bune practici.

Aceasta a fost prima campanie realizată de EU-OSHA și a vizat gestionarea eficientă a riscurilor asociate AMS.

Aflați mai multe despre afecțiunile musculo-scheletice profesionale