Alături de colegii săi de serviciu, Napo este protagonistul unei serii de filme mute, astfel încât orice persoană, de orice vârstă, provenind din orice mediu și din orice cultură, să poată înțelege și să se poată identifica cu personajul său. Filmele acoperă o gamă largă de subiecte legate de securitatea și sănătatea în muncă, de exemplu:

• stresul și riscurile psihosociale la locul de muncă: Napo în: Când apare... stresul
• alunecările și împiedicările: Napo în... „Nu e deloc de râs”
• riscurile profesionale legate de utilizarea produselor chimice: Napo în... Atenție, produse chimice!

Înainte să folosiți filmele cu Napo, citiți cu atenție drepturile și autorizările.

Aceste resurse online sunt concepute pentru a ajuta organizațiile să folosească filmele cu Napo nu numai pentru a spori gradul de conștientizare pe teme din domeniul securității și sănătății, ci și pentru a genera discuții de grup în rândul personalului lor și al celui din lanțurile de aprovizionare. Se pot folosi și la cursurile de formare profesională.

Prima serie, intitulată „Înțelegerea afecțiunilor musculoscheletice”, invită persoanele și organizațiile să reflecteze asupra afecțiunilor musculoscheletice din viața unui lucrător, sub toate aspectele, cum ar fi dureri de spate, tulburări ale membrelor superioare și leziuni datorate activităților repetitive. Acest tip de reflecție poate contribui la dezvoltarea de soluții complete în cadrul organizațiilor, pentru a reduce impactul afecțiunilor musculoscheletice, oferind astfel o viață profesională împlinită oamenilor, familiilor și comunităților lor.

Napo ajută și la introducerea conceptului de securitate și sănătate în rândul copiilor din școlile primare. EU-OSHA a conceput un set de instrumente online privind securitatea și sănătatea în muncă pentru învățători. Sunt furnizate pachete de studiu care conțin:

• mesaje-cheie și obiective didactice;
• idei de activități și resurse online;
• exemple de planuri de lecții de 45 de minute.

În urma succesului obținut de programul-pilot, aceste lecții sunt dezvoltate și diseminate în întreaga Europă.

Regulamentul (CE) nr. 2062/94 din 18 iulie 1994 privind înființarea Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă solicită instituirea unui punct focal național care să fie autoritatea națională competentă sau o instituție națională desemnată de aceasta.

Punctul focal național este obligat să țină seama de punctul de vedere al partenerilor sociali de la nivel național în conformitate cu legislația și/sau practicile naționale.

Fiecare punct focal își gestionează propria rețea tripartită compusă din organisme guvernamentale și din reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale. Rețeaua națională reflectă situația din statele membre, aceasta nefiind creată de EU-OSHA.

Această rețea contribuie la activitățile EU-OSHA și la mecanismul de difuzare a produselor și informației către părțile interesate naționale. În plus, punctele focale joacă un rol activ în planificarea și implementarea campaniilor EU-OSHA, precum și în desemnarea experților naționali care participă la grupurile și seminariile agenției.

Norvegia, Islanda și Liechtensteinul, ca țări SEE, au de asemenea puncte focale naționale care participă pe deplin la rețeaua EU-OSHA de puncte focale și sunt tratate la fel ca statele membre. Elveția, ca țară EFTA, participă de asemenea la rețeaua EU-OSHA de puncte focale.

EU-OSHA are puncte focale naționale și în regiunea Balcanilor de Vest, precum și în Turcia, ca urmare a unui program finanțat prin instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA). În prezent, țările participante sunt: Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Kosovo (în temeiul RCSONU 1244/99), Muntenegru, Serbia și Turcia.

Scopul cooperării este de a pregăti aceste țări pentru participarea deplină la rețeaua EU-OSHA și de a contribui la dezvoltarea unei culturi de prevenire a riscurilor. Activitățile susținute sunt legate în primul rând de schimbul de informații și de activitățile de sensibilizare cu privire la SSM, conform Campaniilor pentru locuri de muncă sigure și sănătoase.

Setul de instrumente vă va ajuta să planificați o campanie și să luați decizii legate de:

• mesaje;
• publicul vizat;
• distribuția geografică;
• buget ș.a.m.d.

Setul de instrumente nu este un ansamblu de reguli fixe care să trebuiască respectate, ci oferă recomandări care pot fi alese și adaptate în funcție de fiecare organizație în parte și de circumstanțele specifice acesteia.

Setul de instrumente recomandă resurse care pot contribui la conceperea unei campanii de succes, inclusiv instrumente pentru:

• comunicarea cu mass-media;
• publicitate;
• evenimente.

Se oferă idei și mici secrete și se menționează exemple practice de utilizare a acestora.

Este responsabilitatea angajatorilor să protejeze sănătatea și securitatea lucrătorilor, acordând o atenție specială lucrătorilor tineri. Angajatorii trebuie să evalueze riscurile înainte ca tinerii să înceapă lucrul și să adopte măsurile necesare pentru a-i proteja.

Tinerilor trebuie să li se încredințeze sarcini adecvate și să li se asigure formarea și supravegherea corespunzătoare. Angajatorii ar trebui să promoveze o cultură solidă a siguranței și să îi implice pe angajații tineri în aspectele legate de siguranță. Există reguli speciale care se aplică în cazul angajaților cu vârsta sub 18 ani.

Directiva 94/33/CE a Consiliului stabilește obligațiile legale ale angajatorilor. Aceste obligații sunt incluse în reglementările fiecărui stat membru. Organizațiile naționale din domeniul sănătății și securității, precum și sindicatele constituie bune surse de recomandări.

Citiți fișa informativă pentru angajatori.

Tinerii au dreptul să pună întrebări, să semnaleze motive de îngrijorare și să refuze să desfășoare activități care nu prezintă siguranță.

Totodată, au responsabilitatea de a urma politicile în materie de SSM și de a se preocupa de siguranța proprie și a colegilor.

Dacă sunteți un tânăr lucrător și aveți o problemă, cel mai important lucru este să o comunicați cuiva. Discutați cu șeful dacă este posibil. Dacă nu, atunci discutați cu persoana responsabilă de protecția muncii, cu un specialist în medicina muncii sau cu un părinte, un tutore sau un coleg de încredere. Organizațiile naționale din domeniul sănătății și securității, precum și sindicatele constituie bune surse de recomandări.

• Întrebați dacă sunteți nesigur cu privire la orice aspect.
• Interesați-vă care vă sunt drepturile și unde puteți solicita ajutor.
• Aflați care sunt riscurile și cum trebuie procedat în cazuri de urgență.
• Nu îndepliniți sarcini pentru care nu ați primit instructaj – și urmați procedurile.

Citiți fișa informativă pentru lucrătorii tineri.

Cadrele didactice joacă un rol important în acest domeniu. Dacă îi ajută pe tineri să înțeleagă riscurile de la o vârstă fragedă și reușesc să le insufle o bună atitudine față de prevenirea lor, îi vor ajuta să rămână în siguranță pe tot parcursul vieții.

Cu ajutorul popularului personaj Napo, EU-OSHA a creat o serie de instrumente educative privind securitatea și sănătatea în muncă pentru învățători, cu scopul de a prezenta copiilor din clasele primare teme de sănătate și securitate, într-un mod educativ, dar și distractiv și plin de imaginație, prin vizionarea filmelor cu Napo și prin activități creative.

Cadrele didactice implicate în organizarea cursurilor de formare profesională sau a stagiilor de pregătire ar trebui să verifice condițiile de sănătate și securitate împreună cu angajatorii.

Aflați mai multe despre integrarea sănătății și securității în educație.

Părinții îi pot sprijini pe tineri asigurându-se că aceștia își înțeleg drepturile și responsabilitățile, dar și vorbindu-le despre muncă și facultate, precum și despre sănătate și securitate.

Citiți fișa informativă pentru părinți.

Există diferențe care influențează riscurile cu care se confruntă bărbații și, respectiv, femeile. Femeile:

• lucrează în sectoare specifice și desfășoară tipuri specifice de activități;
• trebuie să realizeze un echilibru între două seturi de responsabilități – de la serviciu și de acasă;
• sunt insuficient reprezentate la nivel de supervizare și de conducere;
• sunt diferite de bărbați din punct de vedere fizic, deși numeroase caracteristici variază mai mult între femei decât între bărbați și femei – de exemplu, forța fizică;
• desfășoară activități profesionale care sunt adesea considerate, în mod eronat, ca fiind sigure și ușoare.

Deseori, practicile în materie de sănătate și securitate nu țin seama de aceste diferențe. Mai mult, volumul de lucru și riscurile legate de stres cu care se confruntă femeile la locul de muncă sunt adesea subestimate. EU-OSHA își propune să scoată în evidență aceste diferențe și să ajute la îmbunătățirea SSM în domeniile care le afectează cel mai puternic pe femei.

O abordare a SSM adaptată în funcție de gen înseamnă recunoașterea și luarea în considerare a diferențelor dintre lucrătorii bărbați și femei.

Angajatorii pot:

• să adopte măsuri care să facă munca mai sigură și mai ușoară pentru toți;
• să includă aspectele legate de gen în evaluarea riscurilor;
• să examineze munca realizată efectiv și să evite prezumțiile despre cine este expus riscurilor și de ce;
• să ofere flexibilitate în ceea ce privește programul de lucru;
• să implice femeile în adoptarea deciziilor în materie de SSM.

Această abordare este benefică pentru toți angajații, nu doar pentru femei.

Citiți fișele informative ale EU-OSHA pentru angajatori privind aspectele legate de gen și evaluarea riscurilor.

Scopul nostru principal este să ne asigurăm că aspectele legate de gen sunt luate în considerare la elaborarea strategiilor și la adoptarea deciziilor la locul de muncă și la nivelul UE. EU-OSHA cercetează în mod activ riscurile și tendințele care variază în funcție de gen, de exemplu prin studii axate pe sectoarele în care lucrează femeile, cum ar fi cel al serviciilor de curățenie, și pe riscurile cu care se confruntă în mod special femeile. De asemenea, integrăm aspectele legate de gen și în alte domenii de cercetare.

Punem la dispoziție instrumente și recomandări care ajută angajatorii să identifice și să evalueze riscurile care variază în funcție de gen.

Consultați și raportul EU-OSHA privind noile riscuri și tendințe în sănătatea și securitatea femeilor la locul de muncă și descoperiți ghidurile de bune practici și instrumentele de evaluare a riscurilor.

Majoritatea AMS de origine profesională apar în timp. În general, AMS nu au o singură cauză. De obicei, sunt determinate de o combinație de diferiți factori de risc, de exemplu factori fizici și biomecanici, factori organizaționali și psihosociali și factori individuali.

Factorii de risc fizic și biomecanic pot cuprinde:

• Manipularea de greutăți, în special la aplecare și răsucire
• Mișcări repetitive sau care necesită forță
• Poziții incomode și statice
• Vibrații, medii de lucru slab iluminate sau neîncălzite
• Muncă în ritm alert
• Timp prelungit petrecut în aceeași poziție așezat sau în picioare

Factorii de risc organizațional și psihologic pot cuprinde:

• Cerințe de muncă stricte și autonomie scăzută
• Lipsa pauzelor sau a posibilității de a schimba poziția de lucru
• Muncă în ritm alert, de exemplu ca rezultat al introducerii de noi tehnologii
• Program de lucru prelungit sau în schimburi
• Intimidare, hărțuire și discriminare la locul de muncă
• Satisfacție redusă a muncii

În general, toți factorii psihologici și organizaționali (în special dacă sunt combinați cu riscuri fizice) care pot duce la stres, oboseală, anxietate sau alte reacții care, la rândul lor, măresc riscul de AMS.

Factorii de risc individual pot cuprinde:

• Antecedente medicale
• Capacitatea fizică
• Stil de viață și obiceiuri (de exemplu, fumatul, lipsa activității fizice)

Nu există o soluție unică, iar pentru probleme neobișnuite sau serioase poate fi nevoie uneori de sfatul unui expert. Există însă numeroase soluții simple și necostisitoare, de exemplu folosirea unui cărucior pentru manipularea produselor sau schimbarea locului produselor pe birou.

Pentru combaterea AMS, angajatorii trebuie să combine:

• Evaluarea riscurilor: o abordare globală, care să evalueze și să cuprindă toate tipurile de cauze (vezi mai sus). De asemenea, este important să se aibă în vedere lucrătorii care ar putea fi expuși unui risc mai mare de AMS. Prioritatea este eliminarea riscurilor, însă și adaptarea muncii în funcție de lucrători.
• Participarea angajaților: implicarea lucrătorilor și a reprezentanților lor în discuții despre posibile probleme și soluții.

Citiți mai multe despre prevenirea AMS de origine profesională.

După încheierea evaluării riscurilor, ar trebui întocmită o listă de măsuri în ordinea priorității, care să cuprindă și lucrătorii și reprezentanții lor implicați în punerea în aplicare a măsurilor. Acțiunile trebuie să se axeze pe prevenția primară, dar și pe măsuri de reducere la minimum a gravității unei vătămări. Este important să se asigure tuturor lucrătorilor informații, educație și formare corespunzătoare în domeniul securității și sănătății la locul de muncă și să se asigure că știu cum să evite pericolele și riscurile specifice.

Măsurile pot viza următoarele domenii:

• Configurarea locului de muncă: adaptarea configurării locului de muncă pentru a ameliora poziția corpului în timpul lucrului
• Echipamente: asigurarea unei configurări ergonomice și adecvate sarcinilor
• Sarcini: modificarea metodelor sau instrumentelor de lucru
• Management: planificarea muncii astfel încât să se evite lucrul repetitiv sau prelungit în poziții incomode. Planificarea pauzelor, schimbarea postului de lucru sau realocarea sarcinilor
• Factori organizaționali: instituirea unei politici în domeniul AMS pentru a îmbunătăți organizarea muncii și mediul psihosocial la locul de muncă și promovarea sănătății musculoscheletice

Acțiunile preventive trebuie să aibă în vedere și schimbările tehnologice privind echipamentele utilizate în procesele de lucru și în digitalizarea acestor procese, precum și schimbările asociate modurilor de organizare a muncii.

Gestionarea AMS trebuie să abordeze și monitorizarea sănătății, promovarea sănătății, precum și readaptarea și reintegrarea lucrătorilor care au deja AMS.

EU-OSHA a derulat un proiect general multianual în domeniul SSM cu privire la AMS de origine profesională. Proiectul a vizat investigarea aspectelor asociate AMS de origine profesională, o mai bună înțelegere a acestui subiect și identificarea unor metode eficiente de abordare a AMS de origine profesională. Proiectul a analizat și politicile și măsurile ce pot fi luate la locul de muncă pentru a ajuta la prevenirea AMS de origine profesională și la gestionarea AMS cronice, inclusiv la readaptarea și revenirea lucrătorilor la locul de muncă. Proiectul general în domeniul SSM abordează necesitățile factorilor de decizie politică și ale cercetătorilor și completează campania „Locuri de muncă sigure și sănătoase” 2020-2022.

Directivele europene, strategiile UE în materie de securitate și sănătate în muncă, reglementările statelor membre și ghidurile de bune practici recunosc deja importanța prevenirii AMS.

Riscurile de AMS de origine profesională intră în domeniul de aplicare al Directivei-cadru privind SSM, care vizează protecția lucrătorilor împotriva riscurilor profesionale în general și stabilește responsabilitatea angajatorului în ceea ce privește asigurarea securității și sănătății în muncă. Unele riscuri asociate AMS sunt abordate prin directive specifice, în special prin Directiva privind manipularea manuală, Directiva privind lucrul la monitor și Directiva privind vibrațiile. Directiva privind folosirea echipamentului de muncă abordează pozițiile adoptate de lucrători când folosesc echipamentul de muncă și stabilește clar că angajatorii trebuie să țină seama de principiile ergonomice pentru a respecta cerințele minime de SSM.

EU-OSHA monitorizează apariția, cauzele și prevenirea AMS. De asemenea, EU-OSHA sprijină schimbul de bune practici.

Prima etapă a proiectului a dezvăluit amploarea dificultăților în materie de SSM cu care se confruntă MIM-urile din Europa și unii dintre factorii care contribuie la slaba gestionare a SSM în aceste întreprinderi. Analiza literaturii de specialitate intitulată Contexts and arrangements for occupational safety and health in micro and small enterprises in the EU (Contextele și mecanismele de asigurare a securității și sănătății în muncă la nivelul microîntreprinderilor și întreprinderilor mici din UE) indică o „lipsă generală și multidimensională de resurse” determinând un procent considerabil de MIM-uri să urmeze strategii de afaceri „defavorabile”. Caracteristicile-cheie ale acestor întreprinderi sunt poziția economică slabă, motivele de îngrijorare privind supraviețuirea economică, lipsa de investiții în SSM, cunoștințe, grad de conștientizare și competențe limitate ale proprietarilor-manageri și atitudini și priorități care nu favorizează SSM.

Perspectiva privind locul de muncă

Atitudinile și practicile în materie de SSM din MIM-uri au fost analizate în cadrul a 360 de interviuri aprofundate atât cu angajații, cât și cu proprietarii-manageri. Unele dintre atitudinile cel mai frecvent observate au inclus o abordare puternic reactivă a SSM, percepția că „bunul simț” este o măsură suficientă pentru asigurarea SSM și convingerea că riscurile fac „parte din muncă”. Cu toate acestea, au fost găsite și exemple de bune practici.

Citiți raportul Safety and health in micro and small enterprises in the EU: the view from the workplace (Securitatea și sănătatea în microîntreprinderile și întreprinderile mici din UE: perspectiva de la locul de muncă).

Există bune practici pe care ne putem baza?

În Europa există o varietate de exemple de politici , strategii și instrumente de succes care vizează SSM în MIM-uri. Peste astfel de 40 de intervenții sunt descrise în detaliu în raportul Safety and health in micro and small enterprises in the EU: from policy to practice — description of good examples (Securitatea și sănătatea în microîntreprinderi și întreprinderi mici în UE: de la politică la practică — descrierea unor exemple eficiente).

Exemplele eficiente au fost analizate suplimentar pentru a se stabili „ce funcționează, pentru cine și în ce circumstanțe”, inclusiv vastul lor potențial de creare a unui impact pozitiv și de transferabilitate.

Citiți raportul From policy to practice: policies, strategies, programmes and actions supporting OSH in micro and small enterprises (De la politică la practică: politici, strategii, programe și măsuri care sprijină SSM în microîntreprinderi și întreprinderi mici), care examinează, de asemenea, experiențele intermediarilor din domeniul SSM care lucrează cu MIM-uri.

Cum putem să ne asigurăm că politicile și intervențiile în materie de SSM ajung la MIM-uri?

Concluziile globale ale proiectului au fost analizate pentru a furniza recomandări bazate pe dovezi în vederea elaborării de programe și de intervenții de politică mult mai eficiente care vizează îmbunătățirea securității și sănătății în muncă în MIM-uri. Raportul Safety and health in micro and small enterprises in the EU: Final report from the 3-year SESAME project (Securitatea și sănătatea în microîntreprinderile și întreprinderile mici din UE: Raportul final al proiectului SESAME cu durata de 3 ani) arată importanța:

• implicării tuturor actorilor-cheie de reglementare;
• îmbunătățirii inspecțiilor de reglementare;
• oferirii de soluții durabile, ușor de aplicat și transferabile;
• unei mai bune integrări a SSM în sisteme de educație specifice sectoarelor;
• implicării sindicatelor și organizațiilor patronale în elaborarea de politici care să ajungă la MIM-uri;
• îmbunătățirii mecanismelor privind lanțul de aprovizionare.

O evaluare corespunzătoare a riscurilor este esențială pentru asigurarea de locuri de muncă sănătoase. Realizarea de evaluări ale riscurilor poate fi însă o adevărată corvoadă, mai ales pentru MIM-uri, care ar putea să nu dispună de resursele sau de cunoștințele necesare pentru desfășurarea eficientă a unui asemenea proces.

Platforma online de evaluare interactivă a riscurilor (OiRA) a EU-OSHA are ca obiectiv depășirea acestei dificultăți. OiRA este prima inițiativă de la nivelul UE care are ca obiectiv încurajarea MIM-urilor să își evalueze riscurile (în special prin intermediul statelor membre și a partenerilor sociali de la nivelul UE și al statelor membre).

Pentru a afla mai multe despre evaluarea riscurilor profesionale în MIM-uri, a se vedea acest articol conex OSHwiki.