Filmul trebuie să trateze riscurile cu care se confruntă oamenii la locul de muncă (precum riscuri fizice, chimice, mecanice sau psihosociale). De asemenea, poate trata drepturile lucrătorilor, sănătatea şi securitatea la locul de muncă sau efectele schimbărilor politice şi economice asupra modului în care muncim. Un alt centru de interes l-ar putea constitui sectoarele care joacă un rol important în viaţa economică, politică şi culturală din Europa (respectiv, educaţia, agricultura, construcţiile, asistenţa medicală) sau grupurile care se confruntă cu probleme deosebite, cum ar fi lucrătorii migranţi, femeile, lucrătorii cu handicap, lucrătorii tineri şi cei în vârstă.

Premiul de film dedicat locurilor de muncă sănătoase este acordat unui film documentar de autor creativ şi artistic, care încurajează dezbaterile şi discuţiile în rândul cetăţenilor europeni cu privire la importanţa securităţii şi sănătăţii în muncă. Filmul trebuie să aibă un punct de vedere specific care să impresioneze juriul prin naraţiunea convingătoare, personajele puternice şi abilităţile cinematografice excelente în materie de filmare, sunet şi montaj. 

Câştigătorul premiului de film dedicat loculilor de muncă sănătoase va acorda gratuit EU-OSHA dreptul

• să publice o reclamă sau un fragment din filmul câștigător, cu o durată de cel mult cinci minute, și cadre (imagini) din film pe site-ul EU-OSHA, în comunicatele de presă sau în buletinul informativ al EU-OSHA;
• să ruleze și să prezinte reclama sau filmul câștigător integral la evenimente necomerciale închise publicului larg, organizate de EU-OSHA și de rețeaua sa de puncte focale în UE, în SEE și în țările candidate și potențial candidate;
• să subtitreze filmul câștigător într-o serie de limbi europene și să acorde EU-OSHA dreptul de licență neexclusivă și necomercială de difuzare în afara cinematografelor, pentru ca agenția să poată oferi acces rețelei menționate anterior și altor parteneri oficiali (printr-o platformă electronică protejată, pe bază de autentificare).

În schimb, drepturile pentru subtitrări pot fi obţinute de către producătorul/deţinătorul drepturilor asupra filmului câştigător, gratuit, pentru utilizare ulterioară.

Termenul pentru depunerea candidaturilor la Premiile pentru bune practici pentru locuri de muncă sănătoase a expirat

Premiul se acordă pentru un film documentar care aduce în prim plan ființa umană surprinsă într-un mediu de lucru în continuă schimbare. Filmul ar trebui să redea efectele schimbărilor politice și economice asupra modului în care muncim și trăim sau subiecte legate de muncă, de exemplu afecțiuni fizice și psihosociale, riscurile existente și cele noi de la locul de muncă.

Informații despre regulile, reglementările și termenele de înscriere pot fi găsite pe site-ul Doclisboa.

Criteriile de premiere

Câștigătorii premiilor: 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022, 2023, 2024, 2025

• Regulamentul (CE) 1272/2008
• Legislația REACH

Sistemul GHS a fost adoptat în multe țări din întreaga lume, iar în prezent se utilizează și ca bază a reglementărilor naționale și internaționale în domeniul transportului de mărfuri periculoase.

Comunicarea pericolelor pe care le prezintă substanțele chimice se realizează prin afișarea de cuvinte de avertizare și de pictograme pe etichete și pe fișele cu date de securitate.

Pictogramele noi, în chenar roșu, înlocuiesc familiarele simboluri de pericol de culoare portocalie.

Câțiva termeni vechi au fost înlocuiți cu termeni noi:

• „amestecuri” în loc de „preparate”;
• în limba engleză, „hazardous” în loc de „dangerous”;
• „pictograme” în loc de „simboluri”;
• „fraze de pericol” în loc de „fraze de risc”;
• „fraze de precauție” în loc de „fraze de siguranță”;
• cuvintele de avertizare (de exemplu, Pericol, Atenție) înlocuiesc indicațiile de pericol.

Descărcați afișul și pliantul nostru cu pictogramele de pericol explicate

Urmăriți-l pe Napo în... Pericol: substanțe chimice!

• Ghidul CLP pentru angajatori și lucrători — Etichetele produselor chimice se modifică — Cum vă va afecta acest lucru?
• Afișul CLP — Noul sistem de etichetare a produselor chimice — Pictograme CLP și clase de pericol
• Pliantul CLP — Etichetele produselor chimice se modifică — Cum vă va afecta acest lucru?

Așa-numita „nouă abordare” reprezintă o metodă inovatoare de armonizare tehnică prin împărțirea responsabilităților între legiuitorul european și organismele europene de standardizare.

„Noua abordare” are la bază următoarele principii fundamentale:

• directivele europene definesc „cerințele esențiale” pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății, a siguranței consumatorului sau a mediului. Aceste directive din cadrul noii abordări au la bază articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (fostul articol 95 din TCE), care permite adoptarea unor măsuri pentru îmbunătățirea liberei circulații a bunurilor;
• sarcina elaborării standardelor armonizate corespunzătoare care să îndeplinească cerințele esențiale ale produselor stabilite de directive revine organizațiilor europene de standardizare (CEN, CENELEC și ETSI);
• se consideră că produsele care respectă standardele armonizate îndeplinesc și cerințele esențiale corespunzătoare (prezumția de conformitate, marcajul CE), iar statele membre trebuie să accepte libera circulație a acestor produse;
• utilizarea acestor standarde rămâne voluntară. Pot fi respectate și standarde alternative, însă în acest caz producătorii au obligația să dovedească faptul că produsele lor îndeplinesc cerințele esențiale.

Informații detaliate cu privire la directivele adoptate în cadrul noii abordări sunt disponibile la secțiunea directive sau pe următoarele pagini de internet ale Comisiei Europene:

• https://ec.europa.eu/growth/index_en.htm (pagina principală);
• https://ec.europa.eu/growth/single-market/ce-marking/index_en.htm (secțiunea privind marcajul CE).

Directiva 89/391 - „Directiva-cadru” privind SSM
din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă - „directiva-cadru”.

În 1989, unele dispoziţii ale directivei-cadru au adus cu sine inovaţii considerabile, inclusiv următoarele:

• Termenul de „mediu de lucru” a fost stabilit în conformitate cu Convenţia nr. 155 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) şi defineşte o abordare modernă care ţine seama de siguranţa tehnică, precum şi de prevenirea generală a bolilor profesionale.
• Directiva vizează stabilirea unui nivel uniform de securitate şi sănătate în beneficiul tuturor lucrătorilor (singurele excepţii sunt lucrătorii casnici şi anumite servicii publice şi militare).
• Directiva obligă angajatorii să adopte măsurile preventive corespunzătoare pentru a spori securitatea şi sănătatea locului de muncă.
• Directiva introduce drept element-cheie principiul evaluării riscurilor şi defineşte elementele principale ale acestuia (de exemplu, identificarea pericolului, participarea lucrătorilor, introducerea unor măsuri adecvate cu prioritatea eliminării riscului la sursă, documentarea şi reevaluarea periodică a pericolelor de la locul de muncă).
• Noua obligaţie de a adopta măsuri preventive accentuează în mod implicit importanţa noilor forme de gestionare a securităţii şi sănătăţii ca parte a proceselor generale de gestionare.

Directiva-cadru trebuia transpusă în legislaţia naţională până la sfârşitul anului 1992. Repercusiunile transpunerii în sistemele juridice naţionale au variat de la un stat membru la altul. În unele state membre, directiva-cadru a avut consecinţe juridice considerabile ca urmare a unei legislaţii naţionale inadecvate, în timp ce în altele nu au fost necesare ajustări majore.

În 2004, Comisia Europeană a emis o Comunicare (COM [2004] 62) privind punerea în aplicare a dispoziţiilor unora dintre directive, şi anume Directiva 89/391/CEE (directiva-cadru), Directiva 89/654/CEE (locuri de muncă), Directiva 89/655/CEE (echipamente de lucru), Directiva 89/656/CEE (echipamente individuale de protecţie), Directiva 90/269/CEE (manipularea manuală a încărcăturilor) şi Directiva 90/270/CEE (lucrul la monitor). Această comunicare afirma că existau dovezi cu privire la influenţa pozitivă a legislaţiei UE asupra standardelor naţionale pentru securitatea şi sănătatea în muncă, constând atât în legislaţia naţională de punere în aplicare, cât şi în punerea în practică în întreprinderi şi instituţii din sectorul public.

În general, raportul a conchis că legislaţia UE a contribuit la introducerea unei culturi de prevenire în întreaga Uniune Europeană, precum şi la raţionalizarea şi simplificarea sistemelor legislative naţionale. În acelaşi timp însă, raportul a evidenţiat diverse deficienţe în punerea în aplicare a legislaţiei care au împiedicat atingerea întregului potenţial al acesteia. Acesta a menţionat, de asemenea, cazuri în care au fost iniţiate procedurile de încălcare a dreptului comunitar.