În UE, bolile cardiovasculare reprezintă una din cele mai importante provocări pentru sănătatea publică. Ele cuprind un grup variat și complex de afecțiuni, cum ar fi boala coronariană și accidentele vasculare cerebrale, care afectează inima, vasele de sânge și sistemul vascular cerebral. Deoarece au cauze multiple, aceste boli pot fi rezultatul unei combinații între stilul de viață și factorii comportamentali, problemele de sănătate deja existente, predispozițiile genetice, influențele socioeconomice, influența mediului și riscurile profesionale.

Locul de muncă are așadar un rol important în prevenirea bolilor cardiovasculare. Pentru a concepe măsuri eficiente de prevenire a bolilor cardiovasculare din cauze profesionale și de încurajare a unei vieți profesionale mai sănătoase, este esențial să înțelegem aceste riscuri, precum și impactul lor asupra sănătății cardiovasculare.

Povara bolilor cardiovasculare din cauze profesionale

În fiecare an, aproximativ 1,71 milioane de persoane din UE mor ca urmare a unei boli cardiovasculare. Deși prevalența acestor boli diferă de la o țară la alta, ele ocupă locul secund în clasamentul celor mai frecvente motive de deces din cauze profesionale în UE.

Pe lângă impactul asupra sănătății, bolile cardiovasculare pot afecta calitatea vieții lucrătorilor, capacitatea lor de muncă și de a rămâne în activitate. O altă consecință sunt costurile asociate concediilor medicale, invalidității de lungă durată, pensionării anticipate și productivității reduse, costul anual total pentru economia UE fiind estimat la peste 210 miliarde EUR. Prevenirea bolilor cardiovasculare din cauze profesionale contribuie la starea de bine a lucrătorilor și ajută organizațiile și societatea să gestioneze acest impact.

Factori de risc pentru bolile cardiovasculare întâlniți la locul de muncă

Bolile cardiovasculare din cauze profesionale pot fi consecința unei combinații de factori de risc existenți la locul de muncă, cum ar fi:

• riscuri psihosociale, de exemplu exigențele mari privind activitatea desfășurată, controlul insuficient asupra muncii prestate, programul de lucru prelungit, munca în schimburi, violența și hărțuirea la locul de muncă, toate acestea putând duce la stres ce poate afecta sănătatea cardiovasculară;
• factori de risc ergonomici precum munca fizică grea ori statul prelungit pe scaun sau în picioare;
• factori de risc fizici precum temperaturile extreme, zgomotul, vibrațiile și radiațiile;
• expuneri la substanțe chimice, de exemplu la metale grele, particule sau pulberi, la emisiile de eșapament ale motoarelor și la unele pesticide;
• agenți biologici, de exemplu anumite boli infecțioase, cum ar fi COVID-19.

Tipurile și gradul de risc diferă în funcție de sector, meserie și categorie de lucrători. În plus, măsura în care expunerile profesionale afectează sănătatea cardiovasculară poate fi influențată de factori precum vârsta, sexul, contextul socioeconomic, problemele de sănătate existente și stilul de viață.

Sănătatea cardiovasculară pe agenda de politici a UE

Comisia Europeană insistă asupra nevoii de a îmbunătăți prevenirea bolilor cardiovasculare din cauze profesionale, acesta fiind un obiectiv-cheie în Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027. Importanța unei acțiuni coordonate cu scopul de a îmbunătăți sănătatea cardiovasculară în întreaga Uniune este demonstrată și de alte inițiative ale UE, cum sunt inițiativa UE privind bolile netransmisibile „Mai sănătoși împreună”, Planul pentru sănătatea inimii și reacția față de acest plan a Comisiei pentru sănătate publică a Parlamentului European.

Cercetările EU-OSHA privind bolile cardiovasculare din cauze profesionale

EU-OSHA derulează un program amplu de cercetare privind bolile cardiovasculare din cauze profesionale, dorind să înțeleagă mai bine influența muncii asupra sănătății cardiovasculare, ca să ofere o bază pentru prevenția bazată pe dovezi în întreaga Uniune.

Programul de cercetare analizează factorii de risc profesionali asociați cu bolile cardiovasculare și studiază posibilele interacțiuni dintre riscurile asociate muncii și alte tipuri de riscuri. Sunt identificate sectoarele, meseriile și categoriile de lucrători cu risc mai mare și este analizată povara bolilor cardiovasculare din cauze profesionale în întreaga Uniune. De asemenea, sunt trecute în revistă politicile, strategiile, intervențiile la locul de muncă și resursele practice care ajută la prevenirea bolilor cardiovasculare, precum și cele care ajută lucrătorii să revină în siguranță la muncă după un eveniment cardiovascular sau să rămână în activitate în ciuda afecțiunilor cardiovasculare cronice.

Concluziile cercetării, în special cele privind legăturile dintre riscurile psihosociale și sănătatea cardiovasculară, vor contribui la realizarea unei baze de dovezi legate de prevenirea bolilor cardiovasculare din cauze profesionale și la fundamentarea campaniei pentru locuri de muncă sigure și sănătoase „Împreună pentru sănătatea mintală la locul de muncă”.