Riscurile climatice: noul sondaj intitulat Pulsul SSM arată că un lucrător din trei este expus și își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul lor asupra securității și sănătății

Press releases

Back to press releases
For immediate release - 23/09/2025 - 09:00

Riscurile climatice: noul sondaj intitulat Pulsul SSM arată că un lucrător din trei este expus și își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul lor asupra securității și sănătății

© lawcain - stock.adobe.com

Un sondaj realizat de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) a dezvăluit că o treime din lucrătorii din UE sunt expuși riscurilor legate de schimbările climatice, precum căldură extremă, fenomene meteorologice extreme sau calitatea proastă a aerului. În paralel, 31 % din lucrători sunt îngrijorați de impactul riscurilor de mediu asupra securității și sănătății la locul de muncă.  

Aceste informații fac parte din cel mai recent sondaj realizat de EU-OSHA în rândul lucrătorilor, intitulat Pulsul SSM 2025: Securitatea și sănătatea în muncă în era schimbărilor climatice și digitale, care prezintă o imagine actuală a provocărilor și a riscurilor generate de schimbările climatice, de digitalizare și de mediul de lucru psihosocial cu care se confruntă în prezent lucrătorii europeni. Sondajul arată și cum răspund locurile de muncă pentru a proteja securitatea și sănătatea lucrătorilor. 

 

Schimbările climatice și securitatea și sănătatea lucrătorilor  

33 % din lucrătorii din UE sunt expuși cel puțin la un factor de risc legat de schimbările climatice, 20 % declarând expunere la căldură extremă și 19 % la o calitate proastă a aerului. Expunerea la căldură este cea mai mare în sectoarele care se bazează pe munca în aer liber: 35 % din lucrătorii din agricultură, horticultură, silvicultură sau sectorul pescuitului declară că lucrează în condiții de căldură extremă, la fel și un lucrător din patru din construcții și din sectorul energetic. Aproape un lucrător din zece scoate în evidență simptome sau boli asociate căldurii, de exemplu insolație, amețeli sau crampe. În plus, unu din zece lucrează în condiții de soare intens, care este recunoscut ca factor de risc pentru cancer. 

Diferențele regionale sunt clare, lucrătorii din sudul Europei fiind cei mai expuși, reflectând frecvența mai mare a valurilor de căldură și degradarea mediului. Deși peste 50 % din angajatori au introdus măsuri preventive, de exemplu zone de odihnă umbrite sau programe de lucru adaptate nivelului de căldură, aplicarea nu este uniformă, ceea ce arată că este nevoie de o planificare rezilientă din punct de vedere climatic și de investiții în toate sectoarele. 

În plus, un lucrător din cinci este îngrijorat că locul său de muncă și sarcinile sale actuale se vor schimba ca urmare a măsurilor introduse pentru a preveni riscurile asociate cu schimbările climatice. Acest lucru reflectă un sentiment tot mai mare de eco-anxietate, adică frica sau disconfortul major cauzate de schimbări ale mediului și de impactul lor potențial asupra sănătății. 

Stresul și sănătatea psihică la locul de muncă: presiuni și stigmat persistente 

Problemele legate de volumul de muncă rămân larg răspândite în întreaga Europă, 44 % din lucrători indicând o presiune intensă legată de timp sau un volum excesiv de muncă. În sectorul sănătății și asistenței sociale, cifra crește la 50 %, 41 % din lucrători afirmând că eforturile lor nu sunt recunoscute sau recompensate suficient, reflectând preocupări foarte vechi legate de epuizarea profesională și de deficitul de personal din sector. 

Constatările mai subliniază stigmatul continuu legat de sănătatea psihică; 48 % din respondenți considerând că divulgarea unei afecțiuni ce ține de sănătatea psihică le-ar putea afecta cariera. Această percepție predomină în special în rândul lucrătorilor mai tineri și al celor care îndeplinesc roluri remunerate mai puțin sau precare. Totuși, majoritatea lucrătorilor s-ar simți confortabil să discute despre sănătatea lor psihică cu un superior sau un manager, fapt ce sugerează că stigmatul din jurul sănătății psihice se diminuează.  

Totodată, accesul la sprijin variază, 66 % din lucrătorii din întreprinderile mari având acces la informații și formare cu privire la stres și starea de bine, față de numai 42 % în microîntreprinderi. Țările din nordul și vestul Europei oferă, în general, un sprijin mai bun și abordări mai proactive, în timp ce altele abia acum încep să abordeze sănătatea psihică în mod structurat. 

Digitalizarea și autonomia la locul de muncă 

Transformarea digitală a muncii este în plină desfășurare: nouă lucrători din zece din UE folosesc cel puțin o tehnologie digitală în rolul lor, iar aproximativ unu din trei folosește instrumente avansate de exemplu sisteme bazate pe IA, dispozitive purtabile sau roboți. 

25 % din lucrători spun că tehnologiile digitale se folosesc pentru a le monitoriza munca și comportamentul, iar 27 % declară că sarcinile sunt alocate automat prin asemenea sisteme. Aceste practici ridică întrebări referitoare la utilizarea datelor, încrederea lucrătorilor și riscul de control excesiv și supraveghere excesivă. Ele sunt asociate și cu stres și probleme de sănătate psihică. 

În plus, digitalizarea poate schimba semnificativ rolurile profesionale. Unii lucrători se simt izolați, având mai puține oportunități în care să-și folosească abilitățile sau să ia decizii legate de munca lor. Acest lucru subliniază nevoia de mai multă transparență, dialog social și participarea lucrătorilor la deciziile privind adoptarea tehnologiilor. 

William Cockburn, directorul executiv al EU-OSHA, a afirmat: 

„Aceste constatări arată că lucrătorii din toată Europa se confruntă cu provocări complexe și în continuă evoluție. Aproape trei din zece suferă de stres, depresie sau anxietate în legătură cu munca. Aproximativ o treime din lucrători și-au exprimat îngrijorarea că schimbările climatice le-ar putea pune în pericol securitatea și sănătatea. De la adaptarea locurilor de muncă la efectele fizice ale schimbărilor climatice, reducerea stigmatului legat de sănătatea psihică și garantarea că instrumentele digitale sunt introduse în mod etic, protejarea securității, a sănătății și a demnității forței de muncă a Europei trebuie să rămână principala prioritate. Acest lucru este important în special pe măsură ce traversăm dubla tranziție ecologică și digitală.”

Resurse pentru acțiune 

Pentru a sprijini procesul decizional bazat pe dovezi, EU-OSHA a publicat un pachet de resurse concepute pentru a transforma datele în acțiuni. Printre ele se numără: 

  • Un raport integral și un rezumat, care evidențiază principalele provocări și oportunități în întreaga Europă

 

Notă către editor

 

Sondajul Pulsul SSM 2025 analizează o serie de efecte ale riscurilor psihosociale, ale schimbărilor climatice și ale folosirii tehnologiilor digitale la locul de muncă asupra sănătății psihice a lucrătorilor și măsurile luate la locul de muncă.  

Realizat prin telefon în aprilie 2025, sondajul cuprinde răspunsurile a peste 28 000 de angajați din statele membre ale UE, plus Islanda, Norvegia ─ și, pentru prima dată ─ Elveția.  

Sondajul din 2025 culege informații despre lucrători și principalele caracteristici ale muncii lor. Sondajul se axează pe riscurile psihosociale și fizice care decurg din folosirea tehnologiilor digitale și din schimbările climatice, pe impactul lor asupra securității și sănătății în muncă (SSM) și pe măsurile luate la locul de muncă pentru prevenirea acestor riscuri. 

Această ediție extinde obiectul la noi factori psihosociali legați de digitalizare, de exemplu autonomia în exercitarea competențelor și sentimentul rostului muncii, precum și riscurile emergente legate de schimbările climatice, și anume anxietatea ecologică și nesiguranța cu privire la calitatea muncii. Cuprinde și riscuri tradiționale, de exemplu dezechilibrul efort-recompensă și nesiguranța cantitativă a locului de muncă. Variabilele sociodemografice ─ rolurile manageriale vs non-manageriale și statutul de migrant (prima și a doua generație) ─ sporesc capacitatea sondajului de a reflecta experiențele diverse ale lucrătorilor. 

Setul de date va fi pus la dispoziția cercetătorilor în 2026.