Sari la continut | Sari la navigare

Unelte personale
OSHA Network

Selectare limbă :

Locatia curenta: Prima pagina Cercetare Evaluarea starii de stres psihic în activitati de dispecerat energetic

Evaluarea starii de stres psihic în activitati de dispecerat energetic

M. Seracin, R. Iordache

Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Muncii "Alexandru Darabont"

english version

Studiul a evidentiat ca activitatea de dispecerat în domeniul energetic impune un efort neuropsihic deosebit, care poate genera stare de stres psihic, atât prin suprasolicitare cât si prin gradul de responsabilitate fata de efectele materiale si umane deosebit de grave în cazul unor eventuale erori de decizie.

1.Analiza psihofiziologica a activitatii de dispecerat

Din punct de vedere al continutului si naturii sarcinii de munca, activitatea dispecerului implica doua tipuri diferite de functii: functia de supraveghere si cea de comanda - control operativ. Ambele functii sunt realizate pe baza unei permanente receptionari si prelucrari de informatii provenite pe diferite cai (vizuala, auditiva) de la diferite niveluri (trepte) si prin intermediul unor echipamente diverse: de comunicare telefonica si radio, echipamente de culegere si transmitere automata a informatiilor din instalatii, echipamente de prelucrare si afisare a informatiilor, de transmitere a ordinelor.
Activitatea dispecerului este caracterizata prin complexitate si nivel ridicat al exigentelor presupunând suprasolicitarea anumitor procese, functii si calitati perceptiv-senzoriale si mentale.

2. Evaluarea efortului mental

Pentru evaluarea efortului mental s-au utilizat urmatorii indicatori :

a) Exigentele sarcinii de munca, prin evidentierea unor parametri obiectivi ai acesteia: exigente temporale; complexitate-viteza; atentie; precizie, etc.
b) Evaluarea subiectiva: propria perceptie a subiectilor asupra efortului depus, asupra starii fizice si psihice individuale pe parcursul activitatii, la sfârsitul acesteia si asupra starii individuale din timpul liber.
c) Performanta (de comportament), care permite obtinerea unor indicatori ai efortului mental prin intermediul unor elemente de performanta în realizarea sarcinii sau de comportament (modificari ale strategiilor de operare în functie de efort).
d) Indicatori psihofiziologici pentru evaluarea dinamicii unor parametri psihofiziologici si biochimici implicati în realizarea sarcinii de munca de-a lungul unei perioade de lucru.

Evaluarea exigentelor sarcinii de munca

Ritmul de lucru/nivel crescut: dispecerul are rareori posibilitatea sa-si stabileasca propriul ritm de lucru.

Regimul pauzelor/ nivelul crescut spre foarte crescut: dispecerul nu beneficiaza de pauze, nu poate fi înlocuit pe durata activitatii, are posibilitati limitate de întrerupere a activitatii si de parasire a locului de munca, aceasta reprezentând un important factor de constrângere profesionala.

Tipurile de conduita profesionala/ nivel crescut : reflecta o structura complexa, având o pondere mai mare conduitele bazate pe alegere, pe reguli algoritmice, precum si pe cele bazate pe cunoastere (interventii operative care solicita decizii si rezolvarea de probleme specifice unor situatii de moment).

Responsabilitatea / nivel foarte crescut: riscul de a cauza accidente si avarieri de instalatii si echipamente prin erori de interpretare, comunicare si / sau decizie în activitate.

Precizia / nivel crescut spre foarte crescut: precizie în realizarea diferitelor tipuri de activitati si operatii, în informare, prelucrare de informatii, decizii si comunicare.

Supraîncarcarea / subîncarcarea / nivel crescut: datorita distribuirii inegale, aleatorie a volumului de munca (prin aparitia unor evenimente neprogramate).

Abilitatea de comunicare si cooperare cu diferite tipuri de persoane / nivel crescut spre foarte crescut.

Exigente fizice / nivel redus.

Exigentele mentale/ niveluri crescute si foarte crescut pentru toate capacitatile mentale implicate în realizarea sarcinii de munca: memorie, abilitatea de a lua decizii rapide si în mod independent, concentrarea intensa, vigilenta deosebita, precizie deosebita, abilitatea de comunicare si cooperare.

Evaluarea subiectiva

  • Efortul profesional total: nivelul foarte crescut - Ef (9,1), evaluat cu ajutorul indicelui TLX – NASA, implicând:
    exigente mentale, nivel foarte crescut – EM (9,6)
  • exigente temporale, nivel crescut – ET (8,8)
  • performanta personala, nivel scazut – PP (1,7)

    Evaluarea performantei

Evaluarea performantei în planurile psihomotor si psihosenzorial

În planul psihomotor, rezultatele înregistrate au evidentiat niveluri medii de dezvoltare a capacitatilor la peste 50% dintre subiecti.
În planul psihosenzorial, au fost înregistrate niveluri bune si foarte bune la probele referitoare la memoria de scurta durata, la volumul, concentrarea si distributia atentiei si la perceptia vizuala (volum, viteza, precizie).

 

Indicatori psihofiziologici

Au fost realizate investigatii / evaluari ale urmatorilor indicatori si parametri psihofiziologici: tensiune arteriala, frecventa cardiaca, temperatura cutanata si frecventa critica de fuziune; functii vizuale (acuitate vizuala, vedere binoculara, simt cromatic); rezultatele examinarilor: boli interne, neurologice, oftalmologice, ORL, pulmonare, EKG si a dozarii unor constante sanguine: glicemie, TGO, TGP, µGT, VDRL.

Din aceste investigatii au rezultat urmatoarele abateri de la limitele normale ale acestor parametrii:
- 26,67% cu hipertensiune arteriala,
- 66,67% cu reduceri ale frecventei critice de fuziune,
- 46,67% cu modificari ale acuitatii vizuale,
- 80% cu modificari ale vederii binoculare,
- 6,67% cu modificari ale simtului cromatic.


3. Analiza starii de sanatate

Analiza starii de sanatate fizica

Situatia afectiunilor înregistrate în perioada ultimilor 4 ani : pe primul loc se situeaza bolile cardiovasculare (21,3%), urmate de afectiunile respiratorii si digestive (12,9%), de cele genito-urinare (12,5%) si ale SNC/organe de simt (12,2%), urmate de afectiunile metabolice (10,4%) si cele locomotorii (5,9%).

Analiza starii de sanatate mentala

Pentru investigarea simptomatologiei subiective, pentru depistarea unor eventuale simptome psihopatologice semnificative si a unor eventuale tulburari psihoafective, psihofiziologice si somatice, a fost utilizat Testul PSI – Ilfeld.

Rezultatele analizei:

În ansamblu, 85,6% din subiecti se situeaza în limitele normalitatii - stare de confort si sanatate mentala, cu absenta unor eventuale simptome psihopatologice semnificative. 14,28% din subiecti acuza simptome relativ accentuate în plan psihosomatic.

Simptomatologia evidentiata prin acest test se refera în principal la: pesimism, stare de tensiune, tulburari de somn, agitatie, nervozitate interioara, tahicardie, arsuri gastrice, lipsa apetitului, stare de contractura musculara.

4. Evaluarea starii de stres psihic

Evaluarea trasaturilor generale de personalitate si evaluarea vulnerabilitatii /a reactiilor la stres s-a realizat prin:

  • Aplicarea Chestionarelor FPI, 16 PF, Eysenck (E.P.I.) si Gaston – Berger. Rezultatele evaluarii trasaturilor generale de personalitate indica personalitati echilibrate, fara tendinte care ar putea indica trasaturi accentuate care ar putea genera comportamente inadecvate sau dezadaptate.
  • Aplicarea Chestionarului de anxietate Cattell – „C” , care a condus la evidentierea unor niveluri medii si submedii de anxietate la 90,09% dintre subiectii studiati.
  • Aplicarea Chestionarului de evaluare expresa a reactiilor la stresul psihic – SCL – 90 –R: subiectii studiati nu prezinta o simptomatologie severa pe nici o directie cuprinsa de chestionar.

Evaluarea starii de stres psihic s-a realizat prin utilizarea Chestionarului CESP, de evaluare subiectiva a factorilor si situatiilor stresante, precum si a reactiilor individuale la stresul psihic.

S-a înregistrat un nivel mediu al exigentelor profesionale (2,96), ca factor primar generator de stres, în componenta caruia, ca factori secundari, care înregistreaza niveluri crescute si foarte crescute, se remarca:

  • efortul în activitate si modalitatea de distribuire a sarcinilor;
  • solicitarea în activitate;
  • constrângerile si limitarile temporale;
  • responsabilitatile si pericolele de accidentare a altor persoane si a echipamentelor;
  • izolarea individului de ceilalti colegi, ca si de alte persoane;
  • cel mai important factor secundar este reprezentat de exigentele mentale ale activitatii, asa cum sunt ele percepute de dispeceri.

Nivelul de stres înregistrat este mediu, fiind moderat de anumiti factori (de exemplu, autonomia muncii, nivel mediu al satisfactiei în munca).

Concluzii

Studiul a evidentiat existenta unui nivel crescut al efortului mental impus de activitatea dispecerilor, ca si existenta unor factori de stres psihic. Subiectii nu acuza o simptomatologie semnificativa din punct de vedere psihopatologic sau psihosomatic, si prezinta o buna adaptare la exigentele activitatii. Nu sunt excluse, însa, efectele pe termen lung ale factorilor de stres.

Referinte

M. Seracin, R. Iordache : „Cercetari privind elaborarea unor proceduri si metode (indicatori / tehnici) pentru analiza – diagnostic / evaluarea efortului neuropsihic si pentru identificarea factorilor de risc implicati în activitatile cu expunere la riscuri profesionale majore”, PN 03-05 02 01

mai multe informatii