Etapa 2. Evaluarea riscurilor şi clasificarea acestora în ordine prioritară

Următoarea etapă este evaluarea riscurilor generate de fiecare pericol. Aceasta se poate face luând în considerare:

• probabilitatea ca un pericol să cauzeze vătămări (spre exemplu, dacă este improbabil, posibil dar nu foarte probabil, probabil, sau, inevitabil, în timp)

• gravitatea posibilă a vătămărilor respective (spre exemplu, care determină daune minore, un incident soldat fără accidente, o vătămare minoră (vânătaie, zgârietură), o vătămare gravă (fractură, amputare, boală cronică), un accident mortal sau un accident mortal multiplu)

• frecvenţa de expunere a lucrătorilor şi numărul celor expuşi.

Un proces simplu, bazat pe raţionament şi care nu necesită abilităţi speciale sau tehnici complicate, ar putea fi suficient pentru numeroase locuri de muncă sau activităţi. Acestea includ activităţi cu pericole mai puţin îngrijorătoare sau locuri de muncă unde riscurile sunt bine cunoscute sau identificate şi în care există deja un mijloc de control disponibil. Acest aspect este, probabi, valabil în majoritatea întreprinderilor (în special, în întreprinderile mici şi mijlocii – IMM-uri).

În unele cazuri, este posibil ca identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor să nu se poată face fără cunoştinţe, asistenţă şi consiliere profesională. Acest lucru se poate întâmpla în cazul proceselor şi tehnologiilor mai complexe de la locul de muncă, sau al pericolelor, cum sunt cele legate de sănătate, care nu pot fi identificate cu uşurinţă sau imediat, şi pot necesita realizarea de analize şi măsurători.