Locuri de muncă mai sigure şi mai sănătoase prin lucrări adecvate de mentenanţă

Mentenanţa regulată are un rol important în eliminarea pericolelor de la locul de muncă şi asigurarea unor condiţii de muncă mai sigure şi mai sănătoase. Lipsa mentenanţei sau o mentenanţă inadecvată poate da naştere unor accidente şi probleme de sănătate grave sau mortale.

Accidentele se produc din cauza instalaţiilor electrice defectuoase (cabluri, fişe, echipamente)

• şocuri şi arsuri, incendii, aprinderea în medii potenţial inflamabile sau explozive

Accidentele se produc deoarece echipamentele de ridicare nu sunt inspectate şi nu sunt întreţinute cu regularitate

• lanţurile de ridicare sunt murdare/corodate şi cedează, provocând căderea încărcăturilor grele

Accidentele se produc ca urmare a lipsei mentenanţei suprafeţelor de lucru şi de mers şi a căilor de circulaţie

• suprafeţele neregulate, cu gropi, în pantă sau alunecoase provoacă accidente ale elevatoarelor cu furcă, alunecări şi răsturnări

Praful prezintă un potenţial risc pentru sănătatea lucrătorilor în industria de prelucrare a lemnului, în cariere

Mentenanţa echipamentelor de control al prafului este esenţială în toate procesele care produc praf pentru a preveni expunere la praf a lucrătorilor

• canalele de ventilaţie trebuie menţinute libere de blocaje şi reparate, dacă sunt deteriorate
• unităţile de filtrare trebuie întreţinute cu regularitate în conformitate cu recomandările producătorului

Mentenanţa este o activitate cu risc ridicat

Pericole şi riscuri specifice mentenanţei

În afară de riscurile asociate oricărui mediu de lucru, operaţiunile de mentenanţă implică unele riscuri specifice. 

Acestea includ lucrul în apropierea unui proces în desfăşurare şi în contact direct cu echipamentele tehnice. În timpul funcţionării normale, automatizarea diminuează, în general, probabilitatea unei erori umane care poate conduce la accidente. În activităţile de mentenanţă, contrar funcţionării normale, contactul direct dintre lucrător şi utilaj nu poate fi redus substanţial - mentenanţa este o activitate în care lucrătorii trebuie să se afle în contact cu procesele.

Mentenanţa presupune adesea lucrări neobişnuite, operaţiuni ieşite din rutină şi este adesea efectuată în condiţii excepţionale, cum ar fi lucrul în spaţii închise.

Operaţiunile de mentenanţă includ, în general, atât dezasamblarea, cât şi reasamblarea, implicând adeseori echipamente tehnice complicate. Acestea pot fi asociate cu un risc crescut de eroare umană, sporind riscul de accidente.

Mentenanţa presupune schimbarea operaţiunilor şi a mediului de lucru. Acest lucru este valabil mai ales în cazul lucrătorilor contractuali. Subcontractarea reprezintă un factor agravant în materie de securitate şi sănătate – numeroase accidente şi incidente sunt asociate cu subcontractarea lucrărilor de mentenanţă.

Lucrul sub presiunea timpului este, de asemenea, tipic operaţiunilor de mentenanţă, în special când sunt implicate întreruperi ale funcţionării sau reparaţii cu prioritate ridicată.

Pericole, riscuri şi consecinţe pentru sănătate

Întrucât este efectuată în toate sectoarele şi locurile de muncă şi presupune o gamă largă de operaţiuni, mentenanţa este asociată cu o mare varietate de pericole.

Pericole fizice

• zgomot, vibraţii
• căldură şi frig excesive
• radiaţie (radiaţii ultraviolete, raze X, câmpuri electromagnetice)
• volum de lucru fizic ridicat
• riscuri asociate ergonomiei: ca urmare a concepţiei inadecvate a utilajului, procesului şi mediului de lucru din punct de vedere al mentenanţei, grelei accesibilităţi a obiectelor care trebuie supuse lucrărilor de mentenanţă - mişcări extenuante (aplecare, îngenunchiere, întindere, împingere şi tragere, lucrul în spaţii închise)

:: Operaţiuni tipice:

• perforare, şlefuire, pilire, sablare
• lucrul în exterior, mentenanţa instalaţiei industriale (de exemplu, cuptoare şi furnale, unităţi de răcire)
• sudare, inspectarea ţevilor, mentenanţa şinelor de cale ferată

:: Potenţiale consecinţe pentru sănătate: probleme de auz datorate zgomotului, afecţiuni musculo-scheletice

Pericole chimice

• Azbest, fibră de sticlă
• Vapori, emanaţii, praf (de exemplu, fum de bitum, gaze de evacuare diesel, siliciu cristalin)
• Solvenţi

:: Operaţiuni tipice

• mentenanţa construcţiilor
• sudură cu arc electric
• desfăşurarea activităţii în spaţii închise
• lucrul în ateliere de reparaţii auto
• mentenanţa instalaţiilor industriale în care sunt prezente substanţe chimice periculoase

:: Potenţiale consecinţe pentru sănătate: probleme respiratorii, astm profesional, alergii, azbestoză, cancer

Pericole biologice

• Bacterii (de exemplu, legionella, salmonella)
• Mucegai şi ciuperci

:: Operaţiuni tipice:

• mentenanţă în staţiile de tratare a deşeurilor
• mentenanţă în locuri în care sunt manipulaţi agenţi biologici, cum ar fi laboratoare
• mentenanţă în locuri în care este susceptibilă proliferarea bacteriilor, mucegaiurilor şi ciupercilor, cum ar fi sisteme de aer condiţionat

:: Potenţiale consecinţe pentru sănătate: probleme respiratorii, astm, alergii, boala legionarilor

Factori de risc psihosociali

• Presiunea timpului
• Munca în schimburi, munca în weekenduri, munca pe timpul nopţii, serviciul de gardă şi programul de lucru neregulat
• Colaborarea cu personalul contractanţilor / mai multor contractanţi – probleme de comunicare

:: Potenţiale consecinţe pentru sănătate: stres asociat muncii, oboseală, risc crescut de accidente

Risc ridicat de accidente de toate tipurile

• Numeroase accidente sunt asociate mentenanţei utilajelor şi echipamentelor de lucru, de exemplu, strivire de către utilajele în mişcare, pornire neaşteptată
• Căderi de la înălţime, accidente care implică obiecte în cădere
• Electrocutare, şocuri electrice, arsuri
• Spaţii închise, asfixiere
• Explozie, incendiu

Date şi cifre

Analizele datelor EUROSTAT realizate pe baza metodologiei SEAM (Statistici europene privind accidentele de muncă) pot ajuta la identificarea accidentelor ca urmare a operaţiunilor de mentenanţă în mai multe ţări europene.

Se estimează că aproximativ 15-20% (în funcţie de ţară) din totalul accidentelor şi 10-15% din totalul accidentelor mortale sunt legate de operaţiunile de mentenanţă.

Mentenanţa, reparaţiile, reglajele, ajustările ocupă locul patru pe lista primelor 10 procese de muncă reprezentând cel mai mare număr de accidente mortale în perioada 2003-2005 (EUROSTAT-SEAM).

Accidentele au o tendinţă din ce în ce mai mare de a se produce nu în timpul funcţionării normale, ci în timpul activităţilor de reparaţii, mentenanţă, curăţare, reglare etc.

Potrivit unui studiu realizat în 2005 în Franţa, mentenanţa este funcţia cu cel mai înalt nivel de subcontractare din industrie. O analiză a bazei de date franceze a accidentelor de muncă arată că, în 2002, angajaţii din mentenanţă au ocupat locul doi, în ordinea frecvenţei, ca victime ale accidentelor asociate subcontractării, imediat după lucrătorii din construcţii.

O analiză a rezultatelor Studiului naţional spaniol privind condiţiile de muncă (2007) indică o mai mare expunere a lucrătorilor din mentenanţă la zgomot şi la vibraţii care afectează mâinile, braţele şi întregul corp în comparaţie cu alţi lucrători. Aceştia sunt, de asemenea, mai expuşi la substanţe periculoase, vapori şi emanaţii.

Aproximativ 25% din totalul accidentelor electrice soldate cu vătămări sunt cauzate de echipamentele electrice portabile. Conductorii defectuoşi de la echipamente provoacă anual în jur de 2000 de incendii. O cauză majoră a acestor accidente şi incendii o constituie nerealizarea inspecţiilor şi mentenanţei (HSE).

Citiţi raportul nostru şi fişa informativă aferentă Mentenanţă şi SSM – O imagine statistică

Reguli de bază pentru o mentenanţă corectă

Detaliile specifice ale mentenanţei variază de la un sector industrial la altul şi în funcţie de operaţiuni. Dar există unele principii comune:

• Integrarea managementului SSM în managementul mentenanţei
• Abordare structurată bazată pe evaluarea riscurilor
• Roluri şi responsabilităţi precise
• Sisteme sigure de muncă şi orientări precise de urmat
• Formare adecvată şi competenţă
• Implicarea lucrătorilor în procesul de evaluare a riscurilor şi de management al mentenanţei
• Comunicare eficientă

Cinci reguli de bază pentru securitatea lucrărilor de mentenanţă

1. Planificare
   
   
2. Asigurarea securităţii zonei de lucru
   
   
3. Utilizarea echipamentelor corespunzătoare
   
   
4. Lucrul conform planului
   
   
5. Verificare finală

1. Planificare

Mentenanţa trebuie să înceapă cu o planificare adecvată. Trebuie realizată o evaluare a riscurilor, iar lucrătorii trebuie implicaţi în acest proces. Aspectele care trebuie luate în considerare în stadiul de planificare sunt:

Angajatorii trebuie să se asigure că lucrătorii deţin calificările de care au nevoie pentru a efectua operaţiunile necesare, sunt informaţi în legătură cu procedurile de muncă sigure şi ştiu ce să facă atunci când o situaţie depăşeşte nivelul lor de competenţă. Angajatorii trebuie să analizeze cu atenţie „ierarhia” celor implicaţi într-o operaţiune de mentenanţă şi orice proceduri care vor fi utilizate pe durata activităţii, incluzând proceduri de raportare în cazul în care apare o problemă. Acest lucru este important îndeosebi dacă mentenanţa este efectuată de subcontractanţi.

Consultarea lucrătorilor şi informarea permanentă a acestora sunt vitale pe toată durata stadiului de planificare. Angajaţii care desfăşoară o operaţiune de mentenanţă nu trebuie să fie doar informaţi asupra rezultatelor evaluării iniţiale a riscurilor, ci ar trebui să fie şi implicaţi în aceasta. Datorită bunei cunoaşteri a locului de muncă, ei se află adesea în poziţia cea mai bună pentru a identifica pericolele şi modalităţile cele mai eficiente de eliminare a acestora. Participarea lucrătorilor la procesul de planificare îmbunătăţeşte nu doar securitatea activităţii de mentenanţă, ci şi calitatea acesteia.

2. Asigurarea securităţii zonei de lucru

Trebuie asigurată securitatea zonei de lucru prin prevenirea accesului neautorizat, de exemplu, prin utilizarea de bariere şi indicatoare. De asemenea, zona trebuie menţinută curată şi sigură, cu întreruperea curentului electric, imobilizarea pieselor mobile ale utilajelor, instalarea unei ventilaţii temporare şi stabilirea de căi de acces sigure pentru lucrători în vederea intrării şi ieşirii din zona de lucru. Pe utilaje trebuie aplicate cartonaşe de avertizare indicând data şi ora blocării, precum şi numele persoanei autorizate să scoată dispozitivul de blocare – astfel, siguranţa lucrătorului care efectuează lucrări de mentenanţă asupra utilajului nu va fi periclitată de pornirea accidentală a acestuia de către un alt lucrător.

Dacă este posibil, trebuie amenajate grilaje de protecţie pentru a permite efectuarea unor lucrări minore de mentenanţă asupra utilajelor fără a îndepărta dispozitivele de protecţie. Dacă grilajul de protecţie trebuie îndepărtat sau dezactivat, atunci trebuie respectate procedurile de blocare. Operatorii şi lucrătorii din mentenanţă trebuie instruiţi cu privire la modul şi condiţiile în care pot fi îndepărtate dispozitivele de protecţie.

3. Utilizarea echipamentelor corespunzătoare

Lucrătorii implicaţi în operaţiunile de mentenanţă trebuie să dispună de uneltele şi echipamentele corespunzătoare, care pot fi diferite de cele pe care le utilizează în mod normal. Având în vedere că pot lucra în zone unde nu ar trebui să lucreze oameni şi că pot fi expuşi unei varietăţi de pericole, aceştia trebuie să poarte, de asemenea, echipamente individuale de protecţie corespunzătoare.

În ceea ce priveşte echipamentele şi uneltele care vor fi utilizate, angajatorii trebuie să se asigure că:

Toate echipamentele individuale de protecţie trebuie:

De exemplu, lucrătorii care curăţă sau înlocuiesc filtre la ventilaţia de extracţie pot fi expuşi unor concentraţii de praf care sunt mult mai mari decât este normal pentru un anumit loc de muncă. De asemenea, trebuie asigurată securitatea accesului la aceste filtre, care sunt frecvent situate în zona acoperişului.

4. Lucrul conform planului

Procedurile de muncă sigure trebuie comunicate, înţelese de către lucrători şi supraveghetori şi aplicate corect. Activitatea trebuie monitorizată astfel încât să se respecte sistemele sigure de muncă şi regulile de la amplasament. Mentenanţa este adesea efectuată sub presiune – de exemplu, când o defecţiune a paralizat procesul de producţie. Trebuie respectate proceduri sigure, chiar şi atunci când există presiunea timpului: soluţiile de compromis ar putea fi foarte costisitoare dacă ar conduce la accidente, vătămări sau daune materiale.

Trebuie instituite proceduri pentru evenimente neaşteptate. O parte a sistemului sigur de muncă ar trebui să constea în sistarea lucrului atunci când un lucrător se confruntă cu o problemă neprevăzută sau cu o problemă care îi depăşeşte competenţele. Este foarte important să se reţină că depăşirea nivelului de calificare şi competenţă poate conduce la accidente.

5. Realizarea verificărilor finale

Procesul de mentenanţă trebuie să se încheie cu verificări pentru a garanta că operaţiunea a fost finalizată, că echipamentul supus lucrărilor de mentenanţă se află într-o stare de siguranţă şi că toate materialele reziduale care au fost generate în timpul procesului de mentenanţă au fost eliminate. După ce totul este verificat şi declarat a fi în siguranţă, operaţiunea poate fi considerată finalizată şi pot fi înştiinţaţi supraveghetorii şi alţi lucrători.

Etapa finală presupune completarea unui raport, în care este descrisă activitatea efectuată şi sunt incluse observaţii privind eventualele dificultăţi întâmpinate, alături de recomandări de îmbunătăţire. În mod ideal, acesta ar trebui, de asemenea, discutat la o reuniune a personalului în care lucrătorii implicaţi în proces, precum şi cei care lucrează în jurul acestora, pot emite observaţii referitoare la activitatea de mentenanţă şi pot prezenta sugestii adecvate legate de îmbunătăţirea procesului.

Legislaţia europeană privind mentenanţa

Începând din 1989, au fost adoptate mai multe directive europene care stabilesc un cadru general de cerinţe minime pentru protecţia lucrătorilor la locul de muncă.

Aceste directive se aplică, de asemenea, activităţilor de mentenanţă, în primul rând, directiva-cadru, care include obligaţia angajatorilor de a realiza o evaluare a riscurilor la locul de muncă.

Directiva 89/391 a Consiliului - „directiva-cadru” privind principiile generale referitoare la prevenirea şi protecţia lucrătorilor împotriva accidentelor de muncă şi bolilor profesionale

Aceasta conţine principiile generale de prevenire, stabileşte obligaţiile angajatorilor legate de evaluarea riscurilor, eliminarea factorilor de risc şi de accident, informarea, consultarea, participarea echilibrată şi formarea lucrătorilor şi a reprezentanţilor acestora.

Comisia Europeană a elaborat un Ghid privind evaluarea riscurilor la locul de muncă pentru a ajuta angajatorii şi angajaţii să pună în aplicare cerinţele de evaluare a riscurilor din Directiva-cadru 89/391/CEE. În acest ghid, lucrătorii din mentenanţă au fost identificaţi drept “lucrători care pot fi expuşi unui risc crescut”. Ghidul atrage atenţia, de asemenea, asupra necesităţii de a realiza o evaluare separată a riscurilor pentru activităţile de mentenanţă.

În baza „directivei-cadru”, au fost adoptate o serie de directive individuale, toate prezentând relevanţă pentru efectuarea mentenanţei în condiţii de siguranţă, şi multe dintre acestea includ dispoziţii specifice privind activităţile de mentenanţă şi cerinţele referitoare la mentenanţă pentru a elimina pericolele de la locul de muncă.

Directiva 89/654/CEE a Consiliului

privind cerinţele minime de securitate şi sănătate la locul de muncă include, printre altele, cerinţa ca angajatorii să se asigure ca

• să fie păstrate în permanenţă libere căile de circulaţie care conduc spre ieşirile de urgenţă şi ieşirile propriu-zise
• întreţinerea tehnică a locului de muncă şi a echipamentelor şi dispozitivelor să fie realizată, iar orice greşeli constatate, care pot să afecteze securitatea şi sănătatea lucrătorilor, să fie corectate cât mai curând posibil
• echipamentele şi dispozitivele de securitate destinate prevenirii sau eliminării pericolelor să fie întreţinute şi controlate cu regularitate

Directiva 89/655/CEE a Consiliului

privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de lucru la locul de muncă, unde folosirea echipamentului de lucru cuprinde întreţinerea incluzând, în special, curăţarea, prevede că:

• angajatorul ia măsurile necesare pentru ca, pe toată durata folosirii sale, echipamentul de lucru să fie menţinut, prin metode de întreţinere corespunzătoare, la un nivel care să respecte dispoziţiile alineatului 1 literele (a) sau (b), după caz.
• angajatorul ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de lucru, care sunt supuse unor influenţe putând genera deteriorări ce pot fi la originea unor situaţii periculoase, să facă obiectul:

- unor verificări periodice şi unor verificări speciale pentru a asigura că sunt menţinute condiţiile de sănătate şi securitate şi că deteriorările pot fi depistate şi remediate în timp util

• dacă se presupune că folosirea unui echipament de lucru poate prezenta un risc specific pentru securitatea sau sănătatea lucrătorilor, angajatorul se asigură că:

- folosirea echipamentului de lucru este rezervată numai persoanelor însărcinate să îl folosească;
- în cazul lucrărilor de reparaţii, transformare, întreţinere, lucrătorii în cauză sunt desemnaţi în mod expres să desfăşoare o astfel de activitate.

De asemenea, directiva conţine cerinţe minime pentru dispozitivele de protecţie şi comandă şi dispoziţii privind mentenanţa:

• operaţiunile de întreţinere trebuie să poată fi executate când echipamentul de lucru este oprit. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie luate măsuri de protecţie corespunzătoare fie pentru executarea acestor operaţiuni, fie pentru ca aceste operaţiuni să fie executate în afara zonelor periculoase
• dacă pentru echipamentul de lucru există un carnet de întreţinere, acesta trebuie ţinut la zi
• lucrătorii trebuie să dispună de mijloace sigure de acces la toate zonele destinate operaţiunilor de producţie, reglare şi întreţinere şi să poată rămâne în condiţii de securitate în acestea.

În plus, directiva conţine dispoziţii privind utilizarea echipamentelor de lucru prevăzute pentru lucrul temporar la înălţime, de exemplu, dispoziţii specifice privind utilizarea scărilor mobile, schelelor.

Directiva 89/656/CEE a Consiliului

privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă prevede ca echipamentul individual de protecţie să fie distribuit gratuit de către angajator, care garantează buna stare de funcţionare şi o stare de igienă satisfăcătoare a prin intermediul întreţinerii, reparării şi înlocuirilor necesare.

ANEXA III la directivă include o listă orientativă neexhaustivă a activităţilor şi sectoarelor de activitate care pot necesita furnizarea de echipament individual de protecţie.

Directiva 92/91/CEE a Consiliului

privind cerinţele minime de îmbunătăţire a protecţiei securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj

Conţine, printre altele, cerinţe minime aplicabile sectoarelor de pe ţărm şi din larg, incluzând dispoziţii privind mentenanţa.

Directiva 92/104/CEE a Consiliului

privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţiei sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă şi în subteran

Angajatorul ia măsurile necesare pentru a se asigura că:

• locurile de muncă sunt proiectate, construite, echipate, date în folosinţă, exploatate şi întreţinute în aşa fel încât să permită lucrătorilor efectuarea sarcinilor de muncă fără a pune în pericol securitatea sau sănătatea proprie ori a celorlalţi lucrători;
• activităţile care comportă un risc special sunt încredinţate numai personalului competent şi se execută conform instrucţiunilor date.

Directiva 93/103/CE a Consiliului

privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit prevede că statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că armatorii:

• asigură întreţinerea tehnică a navelor, instalaţiilor şi dispozitivelor, iar defecţiunile constatate sunt eliminate cât mai repede posibil

Directiva 98/24/CE a Consiliului

privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici la locul de muncă prevede ca întreţinerea, în legătură cu care se poate prevedea posibilitatea unei expuneri semnificative sau care pot produce efecte dăunătoare asupra securităţii şi sănătăţii din alte motiv, să fie inclusă în evaluarea riscurilor. De asemenea, prevede ca riscurile pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor la locul de muncă unde sunt prezenţi agenți chimici periculoşi să fie eliminate şi reduse la minimum prin:

• proiectarea şi organizarea sistemelor de lucru la locul de muncă,
• asigurarea unui echipament corespunzător pentru lucrul cu agenţi chimici şi proceduri de întreţinere care asigură sănătatea şi securitatea lucrătorilor la locul de muncă etc.

Directiva 2006/42/CE

privind echipamentele tehnice şi de modificare a Directivei 95/16/CE prevede în preambul următoarele: costul social al unui mare număr de accidente cauzate în mod direct de utilizarea echipamentelor tehnice poate fi redus prin proiectarea şi construcţia inerent sigure ale echipamentelor tehnice şi prin instalarea şi întreţinerea corespunzătoare.

ANEXA I privind cerinţele esenţiale de sănătate și siguranță referitoare la proiectarea și construcția echipamentelor tehnice include principiile integrării securităţii, cerinţe pentru sistemele de control şi dispoziţii specifice privind întreţinerea echipamentelor tehnice, precum şi cerinţe referitoare la informare, avertismente şi instrucţiuni.

Au fost promulgate mai multe directive individuale privind expunerea lucrătorilor la agenţi fizici potenţial dăunători la locul de muncă, precum vibraţii, zgomot, câmpuri electromagnetice, radiaţie optică şi radiaţie ionizantă. Aceste directive includ o dispoziţie care vizează evitarea sau reducerea expunerii, printre altele, prin programe de mentenanţă adecvate pentru echipamentele de lucru, locul de muncă şi sistemul locului de muncă.

• Directiva 2002/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenţi fizici (vibraţii)
  
  
• Directiva 2003/10/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţi fizici (zgomot)
• Directiva 2006/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţii fizici (radiaţii optice artificiale)
• Directiva 2004/40/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri şi unde electromagnetice

Alte directive relevante

• Directiva 92/58/CEE a Consiliului privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă
• Directiva 1999/92/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor expuşi unui potenţial risc în medii explozive
• Directiva 83/477/CEE a Consiliului din 19 septembrie 1983 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă (a doua directivă individuală în sensul articolului 8 din Directiva 80/1107/CEE) astfel cum a fost modificată de Directiva 91/382/CEE a Consiliului, Directiva 98/24/CE a Consiliului, Directiva 2003/18/CE a Consiliului şi Directiva 2007/30/CE
• Directiva 2000/54/CE privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici la locul de muncă
• Directiva 92/57/CEE a Consiliului privind cerinţele minime de securitate şi sănătate care se aplică pe şantierele temporare sau mobile
• Directiva 96/82/CE a Consiliului privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase

Mai multe informaţii sunt disponibile la secţiunea Legislaţie europeană