Pericolele şi riscurile pentru şoferii din sectorul transportului rutier

Un raport al Observatorului riscurilor din cadrul EU-OSHA, care vizează întregul sector al transporturilor, evidențiază următoarele pericole, riscuri şi aspecte de SSM pentru sectorul transportului rutier:

• Principalele pericole şi riscuri fizice includ: expunerea la vibraţii şi la o poziţie aşezată îndelungată (designul scaunului, cabinei şi a altor echipamente); manevrarea manuală; expunerea la zgomot – la încărcare şi descărcare, în timpul conducerii de autocamioane (motoare, pneuri, ventilator etc.); inhalarea de vapori şi gaze arse, manevrarea substanţelor periculoase (gaze de evacuare, produse chimice de la bord, combustibil, expunere la praf la încărcare, descărcare şi în zonele de staţionare, spălarea şi pregătirea vehiculului); condiţiile climatice (căldură, frig, secetă, ploaie etc); posibilitatea limitată de adoptare a unor condiţii ergonomice de muncă şi a unor stiluri de viaţă sănătoase.

• Oboseala este problema de sănătate cel mai frecvent raportată în transportul rutier conform Sondajului european privind condiţiile de muncă realizat de Eurofound şi sondajelor naţionale. Sectorul transportului rutier este foarte competitiv. Normele de muncă sunt în creştere, iar şoferii se confruntă cu presiuni intense, de exemplu, din partea clienţilor în ceea ce priveşte livrarea într-un timp mai scurt şi la un preţ mai mic, cu probleme precum „sincronizarea”, trafic sporit, monitorizare la distanţă şi programe de lucru neregulate şi prelungite.

• Violenţa şi hărţuirea prezintă niveluri în creştere în sectorul transporturilor, însă acestea sunt, în mare măsură, neraportate. De multe ori, lucrătorii din transporturi trebuie să acţioneze în calitate de intermediari involuntari pentru schimbările organizaţionale care afectează serviciul de asistenţă pentru clienţi. De asemenea, există o lipsă de proceduri de raportare, măsuri de prevenire şi practici de urmărire.

• Forţa de muncă din transporturi îmbătrâneşte mai rapid decât populaţia activă generală, iar oferta de forţă de muncă poate fi deficitară.

•Schimbările aduse conţinutului locului de muncă includ: utilizarea într-o mai mare măsură a noilor tehnologii – cum ar fi instrumente de planificare şi monitorizare la distanţă, computere de bord pentru raportarea şi înregistrarea livrărilor de mărfuri; necesitatea cunoaşterii codurilor rutiere europene şi a mai multor limbi străine. Pe de altă parte, munca este mai monotonă, oferind mai puţine oportunităţi de învăţare, atunci când este comparată cu cea desfăşurată de populaţia activă medie.

Mai multe informaţii în raportul
OSH in figures: Occupational safety and health in the transport sector — an overview (doar în limba engleză)

Introducere în gestionarea riscurilor pentru şoferii din sectorul transportului rutier

Riscuri profesionale în transportul rutier

Transportul rutier este unul dintre cele mai periculoase sectoare din UE. Statisticile privind accidentele din baza de date CARE a Europei indică faptul că, la nivelul întregii Europe, aproximativ 10 000 de persoane îşi pierd anual viaţa în urma unor accidente rutiere. Aceste cifre includ, în medie, 1 300 de şoferi de autobuze, autocare, vehicule grele de mărfuri şi camioane (adică vehicule mai mici de 3,5 tone).

Şoferii nu se confruntă numai cu riscul de accidente rutiere. Aceştia pot dezvolta afecţiuni la nivelul spatelui din cauza perioadelor îndelungate petrecute în cabine inconfortabile. Aceştia se pot accidenta din cauza căderilor de la înălţime, în timpul manipulării încărcăturilor sau în timpul cuplării/decuplării remorcilor. Se confruntă cu condiţii de mediu dificile şi cu pericole fizice, cum ar fi zgomot, vibraţii, temperaturi ridicate şi joase, precum şi substanţe periculoase.

În plus, presiunea timpului poate duce la stres asociat locului de muncă, obiceiuri alimentare nesănătoase, insomnie, pauze necorespunzătoare şi odihnă insuficientă între schimburi. Programul de lucru prelungit, izolarea şi separarea de familie şi prieteni sunt, de asemenea, caracteristici ale sectorului transportului rutier.

Abordarea gestionării securităţii şi sănătăţii în muncă

Angajatorii nu pot exercita acelaşi control asupra pericolelor la care sunt expuşi angajaţii atunci când conduc la locul de muncă la fel ca atunci când se află la locul de muncă. Însă numeroase accidente rutiere ar putea fi prevenite prin simpla examinare a ceea ce se petrece de fapt într-o întreprindere, urmată de identificarea riscurilor prezente şi adoptarea unor măsuri practice pentru a asigura instituirea măsurilor în vederea eliminării sau reducerii riscurilor.

Abordarea europeană a securităţii şi sănătăţii în muncă include evaluarea riscurilor şi punerea în aplicare a unor măsuri preventive, dând prioritate eliminării riscurilor la sursă. Aceste principii ar trebui aplicate implementării unui plan preventiv privind securitatea şi sănătatea rutieră care să includă vehiculele şi echipamentele acestora, planificarea operaţiunilor şi personalul. Organizaţiile ar trebui să întocmească un registru în care să fie introduse toate incidentele. Acestea pot fi analizate ca parte a evaluării riscurilor pentru a determina cele mai bune măsuri de adoptat. Măsurile de gestionare a riscurilor ar trebui incluse în managementul general al întreprinderii, şi nu ar trebui să constituie o parte separată.

Întrucât şoferii sunt adeseori foarte experimentaţi şi cu statut de lucrători independenţi, este foarte important ca aceştia să se implice în identificarea pericolelor şi stabilirea celor mai bune metode de gestionare a riscurilor.

Aspectele de securitate şi sănătate în muncă care trebuie incluse într-un plan de management

Mai multe informaţii:
- Secţiunea evaluarea riscurilor

Legislaţia relevantă pentru siguranţa transportului rutier

• Responsabilităţile angajatorului

• Directivele SSM

• Regulamentele şi directivele privind traficul rutier

Responsabilităţile angajatorului

Oricine utilizează drumurile publice trebuie să respecte legislaţia privind traficul rutier. Aceasta include aspecte la fel de variate ca cerinţele pentru vehicule de a respecta normele privind starea generală până la aplicarea unor limitări de viteză. Însă gestionarea riscurilor pentru angajaţii care conduc la locul de muncă presupune mai mult decât simpla conformitate cu legislaţia privind traficul rutier.

Directivele europene privind securitatea şi sănătatea în muncă obligă angajatorii să adopte măsuri corespunzătoare care să asigure sănătatea şi securitatea angajaţilor lor. Aceasta include timpul în care conduc la locul de muncă, indiferent dacă se află într-un vehicul al societăţii sau într-unul închiriat ori în vehiculul personal.

Întotdeauna vor exista riscuri asociate deplasării cu un vehicul. Deşi acestea nu pot fi controlate în totalitate, un angajator are responsabilitatea de a lua toate măsurile rezonabile pentru gestionarea acestor riscuri şi reducerea lor la un nivel cât mai redus cu putinţă la fel cum ar proceda la locul de muncă.

Directivele privind securitatea şi sănătatea în muncă

Lucrătorii, inclusiv lucrătorii din sectorul transportului rutier, sunt protejaţi de Directivele europene privind securitatea şi sănătatea în muncă, transpuse în legislaţia statelor membre. Directiva 89/391/UE (directivă-cadru) stabileşte principiile fundamentale de prevenire a riscurilor. Această directivă solicită angajatorilor să desfăşoare evaluări ale riscurilor şi, de asemenea, impune acestora obligaţia generală de a asigura sănătatea şi securitatea propriilor angajaţi la locul de muncă.

Directiva-cadru este completată de directive individuale. Directivele relevante pentru transportul rutier includ:

• manipularea manuală a sarcinilor
• riscuri generate de agenţi fizici (vibraţii)
• riscuri generate de agenţi fizici (zgomot)
• programul de lucru al persoanelor care desfăşoară activităţi mobile de transport rutier
• protecţia tinerilor la locul de muncă
• substanţele periculoase

Regulamentele şi directivele privind traficul rutier

Sectorul transportului rutier este, de asemenea, vizat de diferite directive şi regulamente privind condusul şi transportul rutier inclusiv:

• un regulament privind timpii de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă pentru şoferii angajaţi în transportul rutier de mărfuri şi pasageri
• directive privind transportul rutier de mărfuri periculoase
• o directivă de stabilire a dimensiunilor maxime autorizate în trafic intern şi internaţional şi a maselor maxime autorizate în trafic internaţional pentru anumite vehicule care circulă în interiorul Comunităţii
• o directivă privind permisele de conducere.

Mai multe informaţii despre Directivele şi regulamentele europene privind traficul rutier

Şoferii de taxi – riscuri profesionale

Un raport EU-OSHA privind ghidul de bună practică pentru şoferii de taxi evidenţiază o serie de riscuri la care sunt expuşi aceştia. Raportul SSM în cifre al Observatorului riscurilor din cadrul EU-OSHA identifică, de asemenea, anumite probleme-cheie pentru acest grup de lucrători.

Şoferii de taxi şi şoferii personali includ: şoferii de taxiuri autorizate; taxiuri la comandă nereglementate; şoferii de limuzine şi şoferii angajaţi în cadrul unei societăţi. Din cauza cerinţelor de lucru, şoferii de taxi se pot expune în mod inutil la riscuri legate de condus. Riscurile pentru şoferii de taxi includ:

Riscuri fizice

• Vibraţii: Şoferii sunt expuşi la vibraţiile produse de vehicul. Aceste vibraţii sunt mai mult sau mai puţin dăunătoare în funcţie de tipul de vehicul, de viteza medie şi de numărul de ore petrecute conducând.
• Manipularea manuală a sarcinilor prin acţiuni de ridicare, ţinere, aşezare, împingere, tragere, transport: şoferii de taxi manipulează manual sarcini, de exemplu, atunci când ridică sau ţin bagaje, atunci când împing un scaun cu rotile sau când ajută persoane cu handicap.
• Riscuri asociate poziţiei aşezate îndelungate, inclusiv AMS ale gâtului, umerilor şi spatelui, precum şi boli cardiovasculare.
• Riscuri asociate faptului de a fi pe teren.

Riscuri chimice şi biologice

Şoferii profesionişti, în special cei care lucrează în oraş, sunt expuşi la gaze de evacuare şi alţi poluanţi.

Riscuri psihosociale, inclusiv stresul şi violenţa

• Riscurile cauzate de stres includ: un loc de muncă repetitiv şi monoton care presupune un nivel ridicat de concentrare; puţină libertate de acţiune în luarea deciziilor şi susţinere socială slabă (un loc de muncă izolat în care contactul cu colegii este limitat); organizarea muncii: program de lucru nesocial, schimburi lungi etc.; risc ridicat de oboseală, de exemplu, şoferii pot lucra în schimburi de 10 până la 12 ore şi pe timp de noapte, iar programul neregulat poate cauza, de exemplu, probleme de somn.
• Violenţa: Şoferii de taxi sunt mai expuşi la violenţă şi agresiune decât lucrătorii obişnuiţi. Aceştia lucrează în izolare şi pe timp de noapte, ţin numerar în maşină şi pot conduce prin zone izolate şi periculoase. Este posibil ca clienţii lor să fi consumat cantităţi excesive de alcool sau droguri.

Riscuri asociate comportamentului individual

• Fumatul
• Consumul de băuturi stimulante, cum ar fi cafeaua şi alcoolul
• Lipsa exerciţiului fizic - şoferii de taxi şi şoferii personali au un loc de muncă sedentar;
• Nivelul scăzut de utilizare a centurii de siguranţă în rândul şoferilor de taxi şi al pasagerilor acestora.

Mai multe informaţii în rapoartele:

- Taxi drivers’ safety and health: A European Review of good practice guidelines (doar în limba engleză)

- OSH in figures: Occupational safety and health in the transport sector — an overview (doar în limba engleză)

Livrarea cu bicicleta şi motocicleta - riscuri profesionale pentru biciclişti şi motociclişti

Un raport EU-OSHA privind ghidul de bună practică pentru bicicliştii şi motocicliştii din cadrul serviciilor de livrare evidenţiază o serie de riscuri la care sunt expuşi aceştia. Raportul SSM în cifre al Observatorului riscurilor din cadrul EU-OSHA identifică, de asemenea, anumite probleme-cheie pentru acest grup de lucrători.

Lucrătorii din sectorul livrărilor includ mesagerii, curierii şi şoferii societăţilor de livrare de produse alimentare care folosesc biciclete sau motociclete, angajarea bicicliştilor şi motocicliştilor putând fi o modalitate eficientă de a face livrări. Motocicliştii şi bicicliştii, însă, sunt şi două dintre cele mai vulnerabile grupuri de utilizatori ai drumurilor publice. Aceştia suferă din cauza presiunii timpului: lucrătorii din sectorul livrărilor sunt, de regulă, plătiţi per livrare şi trebuie să îndeplinească sarcini într-un interval foarte scurt de timp. Şoferii societăţilor de livrare trebuie să livreze produsele alimentare cât timp sunt calde.

Livrările cu motocicleta

Motocicliştii care efectuează livrări de produse fast food lucrează în special noaptea, în intervalul 20.00-01.00. Aceştia se pot confrunta cu clienţi agresivi sau în stare de ebrietate. Aceştia lucrează în izolare şi seara, ceea ce sporeşte periculozitatea muncii lor. Bicicliştii şi motocicliştii societăţilor de livrare de produse alimentare sunt, de asemenea, expuşi riscului de furt, deoarece au asupra lor bani.

A conduce motocicleta pe orice tip de vreme şi în condiţii dificile de trafic, mereu în viteză pentru a îndeplini sarcina la timp, sporeşte riscul producerii de accidente. Livrările de produse alimentare sunt efectuate, de regulă, de lucrători tineri sau de lucrători fără pregătire profesională. Cel mai adesea, aceştia lucrează cu fracţiune de normă şi pe bază de contract. Instruirea şi experienţa în conducerea vehiculului lor nu este obligatorie.

Riscurile şi pericolele pentru mesagerii pe motocicletă sunt:

Curierii pe bicicletă

În principal, curierii au statut de lucrători contractuali independenţi. Aceştia lucrează ca subcontractanţi pentru una sau mai multe societăţi de curierat. Curierii îşi petrec întreaga zi de lucru pe teren şi se pot afla pe drum până la 9 ore. Curierii sunt expuşi la diverse riscuri şi pericole şi la condiţii meteorologice dificile şi chiar extreme.

Din cauza distanţei pe care o parcurg şi a timpului pe care îl petrec pe drum, curierii sunt mai expuşi la accidente decât alţi biciclişti. Mesagerii sunt pe teren în cel mai periculos moment al zilei, atunci când calitatea aerului este cea mai slabă. În plus, efortul fizic depus în timpul pedalatului presupune un ritm de respiraţie mai ridicat şi mai intens.

Factorii de risc pentru curierii pe bicicletă depind de tipul de loc de muncă şi de mediul de trafic: vârsta lor (în medie aproximativ 25 de ani), sexul (în special bărbaţi), statutul profesional (contractanţi independenţi plătiţi pe bază de livrare sau comision care lucrează cu normă întreagă pe teren), scopul activităţii lor (livrare rapidă), zona în care îşi desfăşoară activitatea (sector comercial cu trafic intens şi număr mare de pietoni etc.).

Riscurile şi pericolele pentru mesagerii pe bicicletă includ:

Mai multe informaţii în rapoartele:

- Delivery and despatch riders safety and health: A European Review of good practice guidelines (doar în limba engleză)

- OSH in figures: Occupational safety and health in the transport sector — an overview (doar în limba engleză)

O serie de concluzii privind sănătatea în muncă în sectorul transportului rutier

O serie de concluzii ale Observatorului riscurilor din cadrul EU-OSHA

Un raport al Observatorului riscurilor din cadrul EU-OSHA, care vizează întregul sector al transporturilor, a constatat că munca în transporturi presupune un nivel ridicat de abilităţi şi competenţe profesionale, inclusiv: condus; încărcare/descărcare; efectuarea de reparaţii şi remedierea problemelor tehnice; utilizarea unor tehnologii avansate; anumite competenţe lingvistice; desfăşurarea unei gestiuni de bază; reprezentarea societăţii pe teren şi în cadrul comunicărilor cu clienţii. Aceasta accentuează importanţa pentru sector de a investi în şoferi şi în condiţiile de muncă ale acestora.

Mai precis, concluziile raportului au subliniat necesitatea:

• creşterii gradului de conştientizare, în special în ceea ce priveşte unele pericole care, de multe ori, sunt pierdute din vedere, cum ar fi substanţele periculoase;
• integrării SSM în prevenirea accidentelor de transport, pe baza experienţelor şi cunoştinţelor acumulate din măsurile de siguranţă rutieră; creşterii conştientizării în privinţa aspectelor de SSM în domenii de politică ce pot avea impact asupra sănătăţii şi securităţii lucrătorilor din transporturi;
• promovării cooperării între persoanele interesate din sectorul transporturilor şi cele din SSM;
• utilizării de exemple efective.

Mai multe informaţii în raportul: SSM în cifre – SSM în sectorul transporturilor – prezentare generală.

O serie de concluzii privind prevenirea riscurilor din studiile de caz privind bunele practici

EU-OSHA a adunat mai multe studii de caz în gestionarea riscurilor pentru şoferii din sectorul transportului rutier şi campanii de îmbunătăţire a siguranţei. Concluziile care pot fi formulate pe marginea cazurilor includ următoarele:

În mod frecvent, şoferii sunt lucrători independenţi, foarte experimentaţi şi familiarizaţi cu metode independente de muncă. Aceasta sugerează, printre altele:

• Asigurarea faptului că abordările sunt practice, dar lipsite de condescendenţă.
• Utilizarea locurilor pe care aceştia le frecventează – puncte de oprire etc.
• Asigurarea faptului că recomandările şi soluţiile se bazează pe experienţele şoferilor, de exemplu, prin:

- implicarea şoferilor în evaluare riscurilor, dezvoltarea de soluţii

- utilizarea şoferilor ca susţinători, mentori etc. Alocarea unui interval de timp suficient pentru dezvoltarea soluţiilor şi introducerea schimbărilor

Clienţii şi părţile interesate ar trebui să se implice în dezvoltarea soluţiilor pentru gestionarea riscurilor:

• Lanţul aprovizionării - furnizori, în cazul în care se efectuează livrări etc.
• Pasageri, elevi
• Grupuri de siguranţă rutieră, ministere de transport etc.

Organizaţiile mari sunt în măsură să stabilească standarde de SSM pentru contractanţii lor în materie de livrări etc. Aceasta poate stimula, la rândul său, aceste IMM-uri să adopte aceleaşi standarde cu alţi clienţi.

Atunci când taxiurile sunt echipate cu noi tehnologii, acestea pot fi utilizate şi în scopuri de SSM, de exemplu, pentru a-i menţine informaţi pe şoferi şi pentru a îmbunătăţi graficele de livrare.

Soluţiile SSM pot economisi timp pentru îndeplinirea sarcinilor. Acest aspect trebuie recunoscut în organizarea muncii şi în programul de lucru. Clienţii, la rândul lor, trebuie să cunoască acest lucru.

Instruirea, de exemplu, tehnicile de conducere defensivă, trebuie să facă parte dintr-un sistem organizaţional de prevenire a riscurilor şi cu angajamentul clar al conducerii.

Mai multe informaţii:

• Fişa informativă 97 - Transmiterea mesajului Campaniile privind SSM în sectorul transporturilor rutiere
• Raportul - Delivering the message Programmes, initiatives and opportunities to reach drivers and SMEs in the road transport sector (doar în limba engleză)
• Fişa informativă 98 - Gestionarea riscurilor la care sunt expuşi şoferii din domeniul transportului rutier: exemple de bune practici
• Raportul - Managing risks to drivers in road transport (doar în limba engleză)