Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate la Locul de Muncă
OSHA Network
Locatia curenta:Prima pagina
→
Observatorul european al riscurilor
Info
Observatorul european al riscurilor
Obiectivul Observatorului european al riscurilor din cadrul EU-OSHA este de a identifica riscurile noi şi emergente la adresa securităţii şi sănătăţii în muncă, în vederea luării unor măsuri preventive prompte şi cu o eficacitate îmbunătăţită. Pentru a îndeplini acest obiectiv, OER prezintă o imagine de ansamblu a sănătăţii şi securităţii la locul de muncă în Europa, descrie tendinţele şi factorii subiacenţi şi anticipează modificarea metdelor de lucru şi cel mai probabil impact al acestora asupra securităţii şi sănătăţii în muncă
Misiune
Odată cu evoluţia socităţii noastre sub influenţa noilor tehnologii şi condiţii economice şi sociale, locurile de muncă, practicile şi procesele de lucru sunt în continuă schimbare. Aceste noi evoluţii presupun noi riscuri şi dificultăţi pentru lucrători şi angajatori care, la rândul lor, solicită soluţii politice, administrative şi tehnice care să garanteze un nivel ridicat al securităţii şi sănătăţii la locul de muncă.
„anticiparea riscurilor noi şi emergente, apărute fie ca urmare a progresului tehnic , fie ca urmare schimbărilor sociale, este esenţială dacă se doreşte controlarea acestora. Aceasta presupune în primul rând o observare permanentă a riscurilor, întemeiată pe colectarea sistematică de informaţii şi avize ştiinţifice".
Astfel, strategia a solicitat agenţiei să înfiinţeze un Observator european al riscurilor (OER) care îndeplinească aceste sarcini. Strategia comunitară 2007-2012 actuală a reiterat importanţa anticipării riscurilor şi a solicitat Observatorului din cadrul agenţiei să adopte o serie de noi iniţiative.
Cum ne desfăşurăm activitatea
OER adaugă valoare prin colectarea şi analizarea informaţiilor, plasarea acestora în context (în special în ceea ce priveşte agenda socială europeană şi strategia comunitară), identificarea tendinţelor în vederea „anticipării schimbărilor" şi comunicarea efectivă a aspectelor cheie către publicul nostru ţintă: factori de decizie şi cercetători. De asemenea, urmărim să încurajăm dezbaterile şi reflecţiile în rândul părţilor interesate ale EU-OSHA şi să asigurăm o platformă de dezbatere între experţi şi factori de decizie la diverse niveluri.
Informaţiile necesare pentru identificarea riscurilor noi şi emergente pot proveni din surse variate, cum ar fi date din registrele oficiale, literatura ştiinţifică, previzionări de specialitate sau date din sondaje. Pentru a utiliza toate aceste potenţiale surse de informare, activităţile noastre sunt organizate în patru domenii de bază.
Anticiparea riscurilor reprezintă obiectivul principal identificat de Observatorul european al riscurilor în Strategia comunitară 2007-2012. În urma consultărilor şi dezbaterilor la care au participat experţi şi părţi interesate, s-a convenit asupra unei
definiţii funcţionale a "riscurilor SSM emergente": orice risc profesional nou şi cu evoluţie progresivă.
Prin ‘nou’ se înţelege că:
riscul nu a existat anterior şi este provocat de procese sau tehnologii noi, tipuri noi de locuri de muncă sau modificări sociale sau organizaţionale; sau
o problemă existentă începe să fie considerată un risc atunci când are loc o modificare a percepţiei publice sau sociale; sau
o problemă existentă este identificată ca risc în urma unor noi descoperiri ştiinţifice.
Riscul este ‘progresiv’ dacă :
numărul pericolelor care duc la risc este în creştere; sau
expunerea la pericolul care duce la risc este în creştere (nivelul de expunere şi/sau numărul de persoane expuse); sau
efectul pericolului asupra sănătăţii lucrătorilor se amplifică (gravitatea afecţiunilor de sănătate şi/sau numărul persoanelor afectate).
Primele măsuri de identificare a riscurilor emergente au fost adoptate odată cu publicarea a patru rapoarte de prognoză privind riscurile emergente de natură fizică, biologică, psihosocială şi chimică. Aceste rapoarte reprezintă rezultatul consultării experţilor prin metoda Delphi şi au fost completate de numeroase studii ale literaturii de specialitate şi rapoarte detaliate, pentru analizarea riscurilor importante identificate în prognozele de specialitate, cum ar fi expunerea la nanomateriale la locul de muncă.
Strategia comunitară 2007-2012 actuală prevede că Observatorul european al riscurilor trebuie să ‘sporească gradul de anticipare a riscurilor, incluzând riscurile asociate noilor tehnologii, riscurile biologice, interfeţele complexe om-maşină şi impactul tendinţelor demografice’. Aceasta vine în sprijinul iniţiativei Observatorului’ de a lansa un proiect de previzionare prin care să fie dezvoltate o serie de scenarii de explorare a impactului progresului tehnologic asupra sănătăţii şi securităţii în muncă până în anul 2020. Proiectul se va concentra asupra „locurilor de muncă ecologice", deoarece curentul de „ecologizare" a economiei reprezintă oportunitatea de a anticipa potenţialele riscuri aferente noilor locuri de muncă şi de a adopta măsuri eficiente de prevenire a acestora. Scenariile realizate ar trebui să permită factorilor de decizie să evalueze cu mai mare eficienţă opţiunile pe care trebuie să le aibă în vedere pentru a crea un viitor mai bun pentru SSM.
Setul complet de date ESENER este accesibil prin intermediul bazei de date UK Data Archive (UKDA) a Universităţii din Essex, disponibilă la http://www.esds.ac.uk/findingData/snDescription.asp?sn=6446&key=esener. Pentru a accesa fişierele de date, utilizatorii trebuie să se înregistreze mai întâi în UKDA. Informaţiile privind procedura de înregistrare sunt disponibile la http://www.data-archive.ac.uk/aandp/access/login.asp Pentru întrebări privind înregistrarea sau accesul la date, vă rugăm să contactaţi help_[at]_esds.ac.uk.
Arhiva oferă, de asemenea, acces la documentaţia sondajului şi îndrumări pentru utilizatorii datelor. Utilizatorilor li se recomandă ca înainte de a folosi datele să consulte documentele suplimentare referitoare la metodologie, puse la dispoziţie pe acest site web. Termenii şi condiţiile de utilizare a datelor sunt disponibile la http://www.data-archive.ac.uk/orderingdata/termsandConditions.asp.
Vă rugăm să reţineţi că toate lucrările care utilizează sau fac referire la ESENER trebuie să menţioneze sursa acestuia prin intermediul unei referinţe bibliografice în notele de subsol sau în secţiunea de referinţe a publicaţiilor. În mod similar, orice publicaţie tipărită, în format electronic, radiodifuzată sau televizată, bazată integral sau parţial pe date ESENER, trebuie să menţioneze Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă (EU-OSHA) şi UK Data Archive. De asemenea, orice publicaţie trebuie să conţină o declaraţie conform căreia EU-OSHA şi UK Data Archive nu sunt răspunzătoare pentru nicio analiză sau interpretare ulterioară a acestor date.
Risk Observatory Unit (Unitatea pentru Observatorul riscurilor) Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă
Gran Via 33
E-48003
„SSM în cifre": identificarea şi analiza tendinţelor
Această secţiune conţine informaţii privind grupuri specifice de lucrători, expuneri, concluzii privind sănătatea şi sectoare industriale, pe baza colectării, analizării şi consolidării datelor concludente existente, obţinute din surse de date naţionale şi internaţionale (sistem de monitorizare - disponibil doar în limba engleză), precum:
Sondaje privind forţa de muncă,
Sondaje privind lucrătorii,
Registre de accidente,
Registre de îmbolnăviri profesionale,
Registre de decese,
Registre privind expunerea.
Sursele sunt reprezentate de documente generale atât statistice , cât şi analitice . Sursele statistice sunt o combinaţie de registre administrative şi date statistice (registre de îmbolnăviri profesionale, registre de expunere), sondaje, sisteme de raportare voluntară şi rapoarte de inspecţie. Combinaţiile de surse diferite cu date necomparabile, exemplele provenite de la un singur stat membru, studiile unice şi studiile pe bază de date naţionale oficiale externe contribuie la acoperirea deficitului de cunoştinţe.
Intenţia este de a asigura o bază de probe, o imagine cât mai cuprinzătoare a potenţialelor probleme privind SSM, a riscurilor şi efectelor asupra sănătăţii în ceea ce priveşte aspectele examinate, precum şi recomandări în materie de cercetare, politică şi practică. Aceste rapoarte reflectă principalul obiectiv al Observatorului european al riscurilor: identificarea rapidă a tendinţelor şi riscurilor emergente la locul de muncă, în vederea alocării resurselor şi pentru a permite intervenţii mai prompte şi mai eficiente.
De asemenea, seria „SSM în cifre" completează numeroasele exemple de bune practici colectate de agenţie încă de la înfiinţarea acesteia. Atunci când există exemple de bune practici, acestea vor putea fi accesate prin link-uri. În ceea ce priveşte unele aspecte, sunt disponibile mai multe informaţii furnizate de statele membre. În astfel de cazuri, sunt oferite rapoarte naţionale separate.
Promovarea coordonării cercetării în materie de SSM în UE
Observatorul european al riscurilor urmăreşte să consolideze coordonarea cercetării în materie de sănătate şi securitate în muncă (SSM) pe întreg teritoriul UE. Mai multe organizaţii desfăşoară sau finanţează activităţi de cercetare în domeniul SSM în toate statele membre dar, –la fel ca în alte domenii–, cercetarea este adesea prea fragmentată, ceea ce înseamnă că resursele limitate nu sunt utilizate în modul cel mai eficient.
Activitatea Observatorului ’în ceea ce priveşte coordonarea cercetării a început atunci când Strategia comunitară privind sănătatea şi securitatea în muncă 2002-2006 a prevăzut rolul agenţiei de „forţă motrice în materie de conştientizare şi anticipare a riscurilor" şi a subliniat importanţa coordonării şi relevanţa practică a cercetărilor SSM, în special în ceea ce priveşte riscurile noi şi emergente: „Anticiparea riscurilor noi şi emergente, apărute fie ca urmare a progresului tehnic, fie ca urmare a schimbărilor sociale, este esenţială dacă se doreşte controlarea acestora (…). Cercetătorii sunt astfel obligaţi să adopte o abordare consecventă: instituţiile de cercetare trebuie să îşi coordoneze programele, să le modifice în aşa fel încât să răspundă problemelor practice apărute la locul de muncă şi să pregătească transferul rezultatelor cercetării către companii, în special IMM-uri".
Într-o primă etapă, şi la solicitarea Comisiei’, agenţia a pregătit un raport privind priorităţile de cercetare în materie de SSM în UE. Raportul a fost pregătit de către agenţie şi transmis spre consultare în reţeaua de puncte focale a acesteia’, în reţele de experţi UE şi către organizaţii SSM internaţionale. În decembrie 2005, Observatorul a găzduit un seminar de consolidare a concluziilor’raportului, la care au participat principalele institute de cercetare din UE. Acesta a fost primul dintr-o serie de seminarii organizate de Observator în mai multe state membre, prin care s-au căutat metode de intensificare a cooperării la nivel de programe de cercetare.
De asemenea, raportul a fost utilizat în cadrul celei de a doua strategii comunitare privind sănătatea şi securitatea în muncă (2007-2012), având un impact semnificativ în privinţa stabilirii domeniilor prioritare, astfel cum arată secţiunile referitoare la riscurile noi şi emergente, în măsura în care această strategie prevede că agenţia „încurajează institutele naţionale de cercetare în materie de sănătate şi securitate să stabilească priorităţi comune, să efectueze un schimb de rezultate şi să includă cerinţele privind sănătatea şi securitatea în muncă în programe de cercetare".
În 2005, Observatorul a avut, de asemenea, un rol esenţial în elaborarea unei propuneri pentru un consorţiu de institute principale de cercetare care promovează cooperarea în materie de cercetare cu privire la riscurile noi şi emergente. Noul consorţiu SSM ERA, condus de Institutul finlandez pentru sănătate în muncă, a reuşit să obţină finanţare din partea celui de-al Şaselea Program-cadru pentru cercetare, iar pe parcursul celor patru ani ai proiectului (2006-2010), agenţia a avut un rol semnificativ în realizarea obiectivelor sale ambiţioase.
În următorii ani, agenţia va continua să încurajeze coordonarea cercetării în domeniul SSM, atât prin căutarea unui consens în ceea ce priveşte obiectivele prioritare comune ale actorilor-cheie–, inclusiv o revizuire a raportului privind priorităţile de cercetare SSM în UE din 2005–, cât şi prin cooperarea strânsă cu statele membre şi principalele reţele şi organizaţii internaţionale, precum PEROSH, OIM, OMS sau NIOSH.